Spread the love

Asociația Constanța Altfel reclamă o schemă de fraudă financiară în mijlocul orașului, unde suspectează o înțelegere dubioasă între diferiți investitori și ofițerii de credite ai băncilor comerciale. Concret, cei de la Asociația Constanța Altfel arată faptul că prima categorie care deține terenuri nu le mai poate vinde, pentru că sunt sau pot apărea probleme, apoi le-au amanetat la bănci, unde intervine a doua categorie a rețelei.

CITEȘTE ȘI:

„Pentru a recupera aceste „credite neperformante” acordate cu complicitatea șefilor de credite, băncile cresc dobânda și cei care le plătesc sunt clienții onești. Că doar acționarii băncilor vor profit… n-or veni cu bani de acasă să astupe găurile. Ori asta e o înșelătorie… e un lucru foarte rău! (…) Cumpărătorul e de bună credință! Așa crede el! Cumpărați, că o să vă spălați cu parcarea pe cap!”, au precizat reprezentanții asociației, cu referire la o parcare aflată în stadiul de executare silită, la intrarea în stațiunea Mamaia.

„Este una din bănci care scoate la licitație terenul, pentru că cu siguranță cel care l-a cumpărat nu mai restituie creditul și a gajat cu el. Neregula este că terenul a ajuns în mâna unui privat, care face parte din cele 1.000 ha pe care Mazăre și gașca lui le-au înstrăinat. Nu știu dacă face parte și din Dosarul retrocedărilor, dar în acel dosar este numai ce s-a putut documenta între 2002 și 2005 și sunt doar 100 ha! Din informațiile mele, noi vorbim de 1.000 ha în Constanța, să fie clară treaba asta! După același model al retrocedărilor dubioase, terenul a intrat în posesia unuia. Acum, oamenii sunt destul de încordați, că Asociația Constanța Altfel atacă și dacă vor investi în continuare nu vor reuși să facă nimic. Și, ca orice hoți, au găsit ceva inventiv. Ei sunt bara-bara cu niște ofițeri de credite din bănci, iau credite, le ipotechează cu terenul și dup-aia nu mai plătesc, iar băncile rămân cu terenul. Un „modus operandi”, acum sunt inventivi: iau banii, rămân terenurile la bancă și asta e! Creditul devine neperformant pentru bancă, care îl scoate la licitație. Să fim serioși, banca pierde, dar ce îi interesează pe ei? Consecința va fi asta: cresc dobânzile! (…) În alte state europene, când s-a întâmplat asta, a trebuit să fie injecție de capital de la buget! Dincolo de asta, dacă banca este în credite neperformante și statul trebuie s-o capitalizeze, păi… fraților, când s-a decapitalizat a fost doar pentru câțiva! Și acum dăm noi milioane ca să-i capitalizăm la loc! Revenind la cazul de la Constanța, cred că a devenit deja un mod de operare! Dacă am văzut-o noi, înseamnă că e de ceva timp, că până au obținut creditul, până au rambursat câteva rate…”, a spus președintele Asociației Constanța Altfel, senatorul Vergil Chițac, pentru TOMIS NEWS.

Primele măsuri în România cu privire la sistemul bancar, timide ce-i drept, au fost luate exact când a început criza financiară. În mai 2007, doi ofițeri de credite ai BCR – Drumul Taberei au fost arestați pentru acordarea prin acte false a unor împrumuturi de peste 300.000 de euro. Tot din partea BCR, de data aceasta o sucursală din Bistrița, a fost arestată în iulie 2008 o angajată într-un dosar în care au mai fost cercetați în stare de arest doi oameni de afaceri, soț și soție, fiind vorba de constituire de grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni, fals în înscrisuri sub semnatură privată și înșelaciune cu consecințe deosebit de grave. În februarie 2010, patru băimăreni, dintre care unul angajat al BancPost – creierul operațiunii, au fost arestați într-un dosar care viza asocierea în vederea retragerii ilegale a unor sume diferite de bani din conturile bancare ale unor persoane fizice și juridice. În iunie 2012, doi directori ai Băncii Transilvania din Oradea au fost arestaţi și cercetaţi pentru favorizarea infractorului într-un dosar privind o evaziune fiscală de 500.000 de euro. Tot în 2012, în luna noiembrie, procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane, printre care şi vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, în dosarul bancherilor acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la 22 milioane de euro. În iulie 2015, un ofițer de credite al Băncii Transilvania – sucursala Slatina, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de complicii săi, într-un dosar care a vizat destructurarea unei grupări infracţionale specializată în efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fals în înscrisuri private şi uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *