Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a intrat într-o nouă fază de intensitate. Sub codul operațional „Epic Fury”, forțele americane și israeliene au lansat o campanie militară devastatoare care nu doar redefine echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, ci amenință și stabilitatea economică globală. Pagubele sunt atât de mari încât nici măcar încetarea ostilităților nu ar putea opri criza pe termen lung.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis vineri un mesaj sfidător cu ocazia Anului Nou persan, afirmând că „inamicul a fost învins” și negând orice implicare a Iranului în atacurile recente asupra Turciei și Omanului. Declarația vine în contextul unui război care a decimat infrastructura militară și nucleară a Iranului, iar răspunsurile iraniene au vizat direct sistemul energetic global. Atacurile iraniene asupra facilităților de gaze din Qatar au fost devastatoare. Loviturile au avariat două dintre cele 14 sisteme de lichefiere ale Qatarului și o instalație de tip gas-to-liquids, scoțând din funcțiune aproximativ 12,8 milioane de tone de gaz natural lichefiat pe an. Pierderile anuale estimate de oficialii qatarezi se ridică la circa 20 de miliarde de dolari. Reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani. Ministrul qatarez al energiei a declarat că amploarea atacurilor a împins regiunea „înapoi cu 10 până la 20 de ani” și a afectat imaginea de refugiu sigur pe care emiratul și-o construise.
Piețele au reacționat imediat. Prețurile gazelor în Europa au urcat cu până la 35%, iar cotațiile petrolului au avansat cu până la 10%. Analiștii avertizează că deteriorarea facilităților din Qatar, unul dintre actorii centrali ai pieței globale de GNL, poate menține tensiunea pe piață luni sau chiar ani după încetarea ostilităților.
Donald Trump a anunțat că oficiali de rang înalt se află în Situation Room, în timp ce administrația pregătește o mișcare importantă în Orientul Mijlociu. Secretarul Apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, nu au participat la ceremonia de înmânare a unui trofeu militar pentru a rămâne în „sala de criză” de la Casa Albă. SUA trimit trei nave amfibii și aproximativ 2.500 de pușcași marini în Orientul Mijlociu. USS Boxer și alte nave de asalt din cadrul celei de-a 11-a Unități Expediționare a Pușcașilor Marini se îndreaptă din San Diego către regiune. Acestea se vor alătura altor aproximativ 5.000 de pușcași marini și câtorva mii de marinari deja prezenți în Orientul Mijlociu. Armata americană a anunțat că a desfășurat în total aproximativ 50.000 de oameni în regiune. Un oficial de la Casa Albă a declarat sub protecția anonimatului că Trump „nu planuiește” să desfășoare trupe în Iran, dar păstrează toate opțiunile deschise. Armata americană poate „cuceri Insula Kharg oricând”, a subliniat el, referindu-se la o posibilă operațiune pentru a controla o insulă strategică iraniană.
Conflictul devine din ce în ce mai costisitor. Trump a confirmat că administrația americană solicită Congresului fonduri suplimentare pentru finanțarea operațiunilor. Pentagonul a cerut 200 de miliarde de dolari pentru a continua campania. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat dezertări la toate nivelurile regimului de la Teheran, susținând că oficiali iranieni și-au transferat banii în afara țării. SUA vor acționa pentru recuperarea acestor fonduri „în beneficiul poporului iranian”, a afirmat Bessent, fără a furniza dovezi. Trump a exercitat presiuni asupra Japoniei, invocând prezența a 45.000 de soldați americani pe teritoriul nipon și faptul că Japonia importă peste 90% din petrol prin Strâmtoarea Hormuz. „Deci acesta este un motiv important pentru a-și asuma mai multe responsabilități”, a spus Trump. Oficialul japonez Takaichi a confirmat datele privind importurile de petrol.
Armata israeliană a anunțat că a atacat mai multe poziții ale guvernului din Siria, ca răspuns la atacurile sirienilor asupra civililor druzi din provincia Suwayda. Druzii sunt un grup religios arab de aproximativ un milion de oameni care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. Israelienii susțin că au vizat „centre de comandă și poziții militare” din sudul Siriei pentru a apăra această populație minoritară. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a avertizat că acțiunile Israelului și SUA distrug „normele juridice globale”. Într-un mesaj pe platforma X, Pezeshkian a apreciat că Israelul se caracterizează prin „terorismul de stat” și a atras atenția că agresiunea SUA și uciderea ayatollahului Ali Khamenei „au creat un precedent în disputele internaționale care va distruge normele juridice globale”. „Dacă lumea nu rămâne fermă, consecințele vor fi devastatoare”, a avertizat el.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că nu l-a „atras” pe Trump în război. Mai mult, el a asigurat că însuși Trump a fost cel care i-a cerut în decembrie, într-o discuție la reședința acestuia de la Mar-a-Lago, să facă în așa fel încât Iranul să nu se poată dota cu arme nucleare. „Mi-a spus: Bibi, trebuie să ne asigurăm că Iranul nu are bombe nucleare”, a afirmat Netanyahu. Însă ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, care a mediat negocierile dintre Iran și SUA, i-a reproșat lui Trump că „s-a lăsat atras” de Israel în razboi într-un moment în care un acord cu Teheranul părea „cu adevărat posibil”. După nouă luni de negocieri, Washingtonul și Teheranul ajuseseră „la doi pași de a conveni un acord veritabil” asupra programului nuclear iranian. Ministrul omanez vede aici „cea mai mare greșeală de calcul a administrației americane”.
Serviciile de informații americane au estimat, într-un document dezbătut în Comisia de Informații a Senatului SUA, că Iranul nu a încercat să-și relanseze activitățile de îmbogățire a uraniului distruse în atacurile aeriene americano-israeliene din iunie 2025. Aceasta contrazice o justificare invocată de Trump pentru război. Șeful Centrului național antiterorist al SUA, Joseph Kent, a demisionat afirmând că nu poate susține „cu conștiința împăcată” acest razboi. „Iranul nu reprezintă o amenințare iminent pentru țara noastră și este clar că am început acest razboi din cauza presiunilor din partea Israelului și a puternicului său lobby”, a remarcat Kent într-o scrisoare adresată lui Trump și publicată pe rețeaua socială X.
Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au afirmat că producția de rachete continuă în Iran. „Industria noastr de rachete balistice merită o notă perfectă. (…) Nu există motive de îngrijorare, deoarece chiar și în timp de razboi, continuăm să producem rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al IRGC, Ali-Mohammad Naini. Netanyahu a declarat că Iranul nu mai are „capacitatea de a produce rachete balistice” sau „de a îmbogăți uraniu”, dar realitatea pare mai complexă. Israelul continuă atacurile asupra infrastructurii regimului, inclusiv în „inima” Teheranului, iar conflictul rămâne deschis.
Criza energetică amenință să se prelungească. Prețurile petrolului se apropie de niveluri record, iar volatilitatea pieței energetice globale rămâne ridicată. Conflictul a deja impact asupra economiilor mondiale, cu consecințe care se vor resimți ani de zile, indiferent de momentul încetării ostilităților.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google