Trump a părăsit Casa Albă FĂRĂ paradă militară. Primele măsuri și efecte în urma învestirii lui Biden: O nouă eră în relațiile UE-SUA

Donald Trump a plecat, miercuri, de la Casa Albă, alături de soția lui, Melania, pentru ultima oară în calitate de președinte al Americii. El a apărut în fața presei, pe un covor roșu, cu privirea în jos. Presa americană a remarcat faptul că acesta are o postură a corpului ușor aplecată în față, postura președintelui SUA fiind înconvoiată. Contrar uzanțelor, nu s-a organizat o paradă militară la Casa Albă, în cinstea lui Trump. Totuși, o scurtă ceremonie va avea loc la baza militară Andrews. Trump a schimbat câteva cuvinte cu presajurnaliștii aflați la fața locului: „A fost o mare onoare, onoarea unei vieţi”, a spus acesta.

După ce a părăsit Casa Albă, cuplul prezidențial s-a urcat într-un elicopter Air Force One care-i va duce la baza Andrews.  Acolo, Trump este așteptat să conducă o scurtă ceremonie de încheiere a mandatului. Ulterior, președintele și prima doamnă vor fi duși la casa lor din Palm Beach. El pleacă de la Washington cu doar câteva ore înainte ca Joe Biden să depună jurământul şi să devină cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite. Este pentru prima oară de 150 de ani când în preşedinte în exerciţiu încalcă tradiţia şi nu asistă la învestirea succesorului său.

Preşedintele ales Joe Biden intenţionează să prelungească rapid restricţiile de călătorie pentru majoritatea persoanelor venite din Europa şi Brazilia, la scurt timp după ce Donald Trump a decis să le ridice începând cu 26 ianuarie, a declarat un purtător de cuvânt al lui Biden, transmite Reuters. Trump a semnat, luni, un decret care ridică restricţiile impuse la începutul anului trecută, ca reacţie la pandemia de coronavirus, după ce a obţinut sprijinul membrilor grupului de lucru pentru coronavirus şi a oficialilor pentru sănătate publică. La scurt timp după ce publicarea decretului lui Trump, purtătorul de cuvânt Jen Psaki a scris pe Twitter că „la recomandarea echipei medicale, administraţia nu intenţionează să ridice restricţiile respective pe 26 ianuarie”. Ea a adăugat că „în condiţiile înrăutăţirii pandemiei şi a răspândirii unei variante mai contagioase în lume, nu este momentul pentru ridicarea restricţiilor pentru călătoriile internaţionale”. Până când va lua măsuri Biden, ordinul lui Trump pune capăt restricţiilor în aceeaşi zi în care vor intra în vigoare noile obligaţii ca toţi călătorii internaţionali să aibă testul pentru Covid-19. Mandatul lui Trump se încheie miercuri. Restricţiile actuale interzic tuturor cetăţenilor străini care în utlimele 14 zile au fost în Brazilia, Marea Britanie, Irlanda şi 26 de ţări din zona Schengen să intre în SUA. Restricţiile împotriva europenilor au fost introduse la jumătatea lunii martie, iar cele împotriva Braziliei în luna mai.

Politica externă a administrației Biden

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, va continua să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului şi va menţine ambasada în acest oraş, a declarat marţi secretarul de stat desemnat Anthony Blinken, transmite EFE. Blinken, al cărui tată vitreg a fost supravieţuitor al Holocaustului, a compărut marţi în comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA unde a fost audiat în vederea numirii în funcţia de secretar de stat al SUA. Întrebat de senatorul republican Ted Cruz dacă el crede că Ierusalimul este capitala Israelului şi dacă SUA îşi vor menţine ambasada în acest oraş, Blinken a răspuns: „Da şi da”. În aprilie 2020, Biden, aflat în campanie pentru a obţine nominalizarea Partidului Democrat în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale, declarase că intenţionează să menţină ambasada SUA din Israel în oraşul Ierusalim dacă ar fi câştigat scrutinul din noiembrie. Cu acea ocazie, Biden a mai spus că va deschide un consulat în Ierusalimul de Est, cu populaţie majoritar arabă, pentru a progresa în privinţa soluţiei “celor două state” în conflictul israeliano-palestinian.

Preşedintele în exerciţiu al SUA, Donald Trump, a mutat în 2018 ambasada americană de la Tel Aviv – sediul majorităţii reprezentanţelor diplomatice – la Ierusalim, oraş a cărui suveranitate este subiect de dispută între Israel şi palestinieni, notează EFE. Tot atunci, Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, precum şi suveranitatea statului israelian asupra Platoului Golan, decizii care au suscitat critici din partea comunităţii internaţionale. În calitate de senator, Joe Biden a susţinut în 1995 legea care prevedea mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. Decizia a fost amânată timp de mai bine de două decenii de administraţiile succesive ale lui Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama, până în 2018, când Trump a decis să acţioneze.

O nouă eră în relațiile transatlantice: Propunerile UE

Uniunea Europeană a lansat un apel viitorului preşedinte american Joe Biden pentru a forma un „nou pact fondator” cu Europa lucrând asupra unor chestiuni precum pacea, securitatea, prosperitatea, libertatea şi drepturile omului, transmit miercuri Reuters şi AFP. Europa „are un nou prieten la Casa Albă după patru ani lungi” ai preşedinţiei Trump, a afirmat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa Parlamentului European, cu câteva ore înaintea învestirii lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al SUA.

„Această zi aduce veşti bune: SUA revin şi Europa este pregătită de reînnoire cu un vechi partener de încredere pentru a da o nouă viaţă preţioasei noastre alianţe”, a mai spus der Leyen.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că relaţia transatlantică, ce a suferit mult în ultimii patru ani, poate fi acum revitalizată.

În prima zi a mandatului său, îi adresez o propunere solemnă noului preşedinte. Haideţi să construim un nou pact fondator pentru o Europă mai puternică, pentru o Americă mai puternică şi pentru o lume mai bună. Această nouă agendă pentru Europa şi pentru SUA pe care dorim să o prezentăm este o agendă ambiţioasă şi, iată de ce, în această primă zi a mandatului său, doresc să-l invit pe preşedintele Biden în Europa pentru a participa la o reuniune extraordinară a Consiliului European la Bruxelles, reuniune care s-ar putea desfăşura în paralel cu un summit al NATO’‘, a continuat înaltul demnitar european.

Charles Michel a discutat marţi seară cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, despre posibilitatea organizării unei reuniuni europene în acelaşi timp cu summitul NATO la care va participa Joe Biden. Datele urmează să fie stabilite şi depind de evoluţia pandemiei de COVID-19. Potrivit lui Michel, Uniunea Europeană şi SUA ar trebui să se concentreze pe cinci priorităţi – impulsionarea cooperării multilaterale, combaterea COVID-19, schimbările climatice, redresarea economică cu o transformare digitală şi combinarea forţelor în eforturile pentru securitate şi pace.

Efectele pe burse

Wall Street s-a putea confrunta cu patru ani dificili, cu o administraţie Biden care semnalează o politică mai dură faţă de sectorul financiar decât se anticipa iniţial, prin nominalizarea a doi campioni ai protecţiei consumatorilor la conducerea a două agenţii majore, respectiv Gary Gensler drept preşedinte al Comisiei pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) şi Rohit Chopra la şefia Biroului pentru Protecţia Financiară a Consumatorului (CFPB), transmite Reuters. Republicanii care susţin politicile relaxate pentru Wall Street  l-au criticat luni pe Biden pentru că a făcut concesii stângiştilor, avertizând că nominalizările vor provoca diviziuni.

Echipa Biden cedează membrilor extremei stângi”, a declarat Patrick McHenry, republican de marcă în comisia pentru sectorul financiar din Camera Reprezentanţilor, despre Chopra. El a mai avertizat că Gensler ar trebui „să reziste presiunilor de a direcţiona regimul raportărilor legate de instrumentele financiare pentru a încerca să rezolve probleme non-economice sau probleme sociale”. În calitate de şef al autorităţii de reglementare a pieţei instrumentelor derivate, între 2009 şi 2014, Gensler a implementat noi reglementări pentru tranzacţiile swap, adoptate de Congres după criza financiară, creându-şi reputaţia unui operator dur, care vrea să ţină piept intereselor puternice de pe Wall Street. Chopra a contribuit la înfiinţarea CFPB după criză şi a fost primul ombudsman pentru împrumuturile studenţeşti. La FTC, acesta a susţinut reglementări mai dure pentru companiile mari în domeniul confidenţialităţii datelor consumatorilor şi concurenţă şi pentru amenzi mai stricte.

Bursele asiatice au ajuns la un nivel record miercuri, după ce Janet Yellen, nominalizată ca secretar al Trezoreriei SUA a pledat pentru un pachet de ajutor fiscal puternic, care să ajute cea mai mare economie din lume să scape de criza pandemică, relatează Reuters. Președintele ales Joe Biden, care va depune juramântul miercuri, a prezentat o propunere de pachet de stimulare în vaaloare de 1.900 de miliarde de dolari pentru a stimula economia și a accelera distribuția vaccinurilor.

Indicele MSCI Asia-Pacific cu excepția Japoniei a crescut cu 0,95%, la cel mai înalt nivel atins vreodată. Hang Seng din Hong Kong a crescut cu 1,0% pentru a se apropia de vârful atins în 2019, în timp ce acțiunile australiene au crescut cu 0,6% pentru a atinge un maxim istoric. Indicele Nikkei din Japonia a scăzut cu 0,45%. Cei trei indici majori de pe Wall Street au înregistrat câștiguri solide marți. Pe piața valutară, dolarul a pierdut teren față de alte valute. Euro s-a ridicat la 1,2148 dolari, în creștere cu 0,15%, sprijinit de sondajul ZEW privind sentimentul investitorilor, care a depășit previziunile și după ce guvernul italian a obținut un vot de încredere. Prețurile petrolului au crescut în speranța că pachetul de stimulare propus de Biden va ridica producția economică. Prețurile futures din SUA au crescut cu 0,3%, până la 53,15 dolari pe baril, în timp ce contractele futures internaționale Brent au crescut cu 0,3%, până la 56,09 dolari pe baril.

Procedura învestirii

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, nu se va muta oficial la Casa Albă decât din data de 20 ianuarie, ziua ceremoniei de învestitură – un fel de paradă politică la care politicianul democrat şi vicepreşedintele său, Kamala Harris, vor depune jurământul. BBC şi CNN au făcut o trecere în revistă a evenimentelor care vor avea loc cu prilejul acestei ceremonii. Învestitura este ceremonia oficială care marchează începutul unei noi preşedinţii şi are loc la Washington D.C. Singurul element obligatoriu este ca preşedintele ales să citească jurământul de instalare în funcţie: „Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite’‘. Odată ce va rosti aceste cuvinte, Biden va deveni cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, iar ceremonia de învestitură oficială se va fi încheiat. Kamala Harris va deveni vicepreşedinte imediat după depunerea jurământului, ceea ce se întâmplă de obicei la scurt timp după ce preşedintele ales face acest lucru.

Conform Constituţiei SUA, ceremonia de învestitură a unui nou preşedinte are loc la 20 ianuarie. Discursul de deschidere este programat de obicei în jurul orei 11:30 EST (16:30 GMT, 18:30 ora României), iar Joe Biden şi Kamala Harris vor depune jurământul la amiază. Biden se va muta la Casa Albă – reşedinţa sa pentru următorii patru ani – în aceeaşi zi.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *