Un nou proiect de lege privind modificarea și completarea actelor normative din domeniul integrității a fost înregistrat recent pe rolul Parlamentului, propunând o reformă structurală a cadrului în care funcționează Agenția Națională de Integritate și al modului în care sunt gestionate declarațiile de avere și de interese. Inițiativa legislativă, depusă la începutul lunii septembrie, este asumată de un grup extins de parlamentari USR, numărându-se printre semnatari senatorul Sorin-Gheorghe Șipos, deputata Diana Stoica, dar și deputatul constănțean Stelian Ion, fost ministru al Justiției. Reconfigurarea propusă vine într-un moment critic, în care sistemul de integritate din România trebuie să echilibreze cerințele drastice de transparență cu rigorile de protecție a vieții private stabilite de instanța de contencios constituțional.
Una dintre cele mai importante transformări aduse de proiectul de lege vizează modul în care sunt puse la dispoziția publicului datele privind averea și interesele demnitarilor și funcționarilor publici. Ca urmare a Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2025 și nr. 883/2026, care au stabilit că publicarea integrală pe internet a declarațiilor de avere și de interese încalcă dreptul la viață privată și protecția datelor personale, inițiativa propune un mecanism intermediar. Obligația completării și transmiterii declarațiilor integrale către Agenția Națională de Integritate se păstrează prin intermediul platformei electronice e-DAI, însă aceste documente vor fi păstrate în regim confidențial pe o perioadă de șapte ani. Pentru public, platforma va genera o fișă publică privind interesele financiare, un document sintetic care va indica doar praguri valorice de încadrare ale bunurilor, fără a mai dezvălui date de identificare specifice, adrese ale imobilelor, conturi bancare sau informații despre starea civilă și membri ai familiei:
Pe lângă ajustarea transparenței la rigorile constituționale, inițiativa își propune să rezolve restanțe majore asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, mai exact îndeplinirea Jalonului 431, care impune adoptarea unei legislații consolidate în materia integrității. Totodată, textul normativ aduce modificări importante în ceea ce privește prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice, extinzând și clarificând funcționarea Sistemului PREVENT. Formularul de integritate devine parte integrantă a documentației de atribuire din SEAP, iar necompletarea acestuia sau neluarea de măsuri în urma emiterii unui avertisment de integritate va declanșa automat proceduri de evaluare din partea inspectorilor de integritate, fiind instituite totodată sancțiuni contravenționale directe pentru conducătorii instituțiilor care neglijează aceste obligații.
Proiectul abordează și aspecte legate de funcționarea internă și resursa umană din cadrul Agenției Naționale de Integritate. Pentru a surmonta dificultățile istorice de recrutare, inițiativa propune măsuri de flexibilizare, cum ar fi posibilitatea ocupării posturilor vacante de inspectori de integritate prin transfer din alte instituții publice pe o perioadă de tranziție, dar și asimilarea vechimii inspectorilor cu studii juridice cu vechimea în profesia de consilier juridic. De asemenea, sunt introduse reguli mai clare de proporționalitate în aplicarea interdicțiilor de a ocupa o funcție publică timp de trei ani, permițând diminuarea perioadei de interdicție în cazul în care persoana vizată nu a înregistrat abateri anterioare sau dacă perioada de incompatibilitate a fost de scurtă durată.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență, invocând presiunea termenelor din PNRR și necesitatea urgentă de a pune legislația în acord cu deciziile Curții Constituționale. Inițiativa susținută de Stelian Ion și colegii săi de partid deschide astfel un test legislativ important în Parlament, urmând să balanseze între exigențele europene de combatere a corupției și limitele stricte impuse de protecția datelor cu caracter personal.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google