Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, desfășoară în această perioadă proiectul cultural artistic Tradiții și inovații în arta contemporană,inițiat de Florentin Sîrbu, dr. în arte vizuale, expert în cadrul Secției Cultural Educative. Plecând de la tehnica tradițională folosită în realizarea icoanelor, în cadrul proiectului se vor realiza interpretări plastice contemporane folosind tehnica sticlei fuzionate.
„În acest sens, pentru finalizarea lucrărilor, se va utiliza un cuptor special de fuziune al sticlei. Pentru obținerea lucrărilor finale sunt necesare trei arderi, fiecare ciclu de ardere având o durată de 9 ore la o temperatură de 820 grade. După atingerea temperaturii optime necesare fuzionării sticlei (820 grade), urmează un proces de răcire controlată a cuptorului până la o temperatură de 500 grade care durează aproximativ trei ore. După terminarea procesului de recoacere a sticlei, (răcire controlată), urmează răcirea lentă a cuptorului până la temperatura de 20 grade, urmând extragerea lucrărilor.” Explică Florentin Sîrbu, doctor în arte vizuale, coordonatorul proiectului.
Fuzionarea și modelarea sticlei sunt de regulă menționate ca fiind prelucrarea sticlei la cald sau arta fuzionării sticlei. Temperatura acestor procedee variază de la 600 grade până la 930 grade Celsius. Pentru a topi sticla și pentru a uni două sau mai multe bucăți de sticlă se folosește un cuptor special conceput pentru fuzionarea sticlei. Aceste piese de sticlă sunt așezate sub formă de straturi în interiorul cuptorului. O piesă nouă de sticlă se obține printr-unul sau mai multe cicluri de ardere, formare și ajustare a sticlei. Fuzionarea și modelarea sticlei sunt de regulă menționate ca fiind prelucrarea sticlei la cald sau arta fuzionării sticlei. Temperatura acestor procedee variază de la 600 grade până la 930 grade Celsius. Pentru a topi sticla și pentru a uni două sau mai multe bucăți de sticlă se folosește un cuptor special conceput pentru fuzionarea sticlei. Aceste piese de sticlă sunt așezate sub formă de straturi în interiorul cuptorului. Cu cât sticla se încălzește, aceasta se expandează și când se răcește aceasta se contractă. Ritmul cu care sticla se expandează poate fi măsurat. Diferitele tipuri de sticlă se expandează și se contractă la coeficienți diferiți. Acești coeficienți ar putea afecta lucrarea de artă dacă se folosesc două tipuri de sticlă distincte, fiecare cu temperaturi de topire și contractare diferite.
Când sticla este încălzită devine moale și dacă procesul de încălzire continuă, atunci sticla începe să se topească și să curgă. Când două sau mai multe bucăți de sticlă sunt încălzite împreună, la început se vor lipi. Dacă se aplică căldură în continuare, acestea se vor topi împreună, se vor aplatiza și vor deveni o singură bucată de sticlă. Trebuie avut grijă de întregul proces și de așezarea bucăților de sticlă pentru a se evita bulele de aer. O bucată solidă de sticlă se poate modela cu ajutorul unei matrițe. Acest procedeu va permite sticlei să ia forma matriței și să devină plată, concavă sau orice altă formă. Lucrările din cadrul proiectului vor constitui o expoziție fascinantă pentru publicul constănțean, pe care organizatorii o vor anunța în timp util. În cadrul proiectului au participat cursanții clasei de ceramică, catedra Arte Vizuale. Proiectul face parte din cadrul proiectului Tradiții și Inovații în Arta Contemporană, aprobat prin HCJC nr. 288/25.10.2022, Anexa nr. 4, poziția nr. 9.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google