Senatul a adoptat, decizional, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale justiţiei privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, în ciuda unor dezbateri aprinse în jurul unor chestiuni precum eliminarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR. Proiectele ar putea fi contestare la CCR, înainte de a ajunge pe masa președintelui Iohannis pentru promulgare.
Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptat cu 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi trei abţineri. Proiectul de lege privind organizarea judiciară a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” şi o singură abţinere, iar proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor a trecut de Senat cu 83 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă”, trei abţineri.
Potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor pe 20 septembrie, însuşit cu unele de amendamente şi de Senat, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin şapte ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii. Unul dintre amendamentele adoptate de Comisia specială pentru legile justiţiei şi adoptat de Senat prevede eliminarea din forma actului normativ adoptat de Camera Deputaţilor exercitarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ sau de către preşedintele ÎCCJ a acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori/judecători, această acţiune revenindu-i doar Inspecţiei Judiciare.
„În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară. (…) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de Senat.
Un amendament al deputatului neafiliat Dumitru Coarnă, adoptat atât Comisia specială, cât şi de plen, prevede că „funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial”, eliminând din forma Camerei Deputaţilor posibilitatea ca, la încetarea mandatului de membru CSM, magistratul să revină în funcţia de conducere deţinută anterior.
„Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se arată în proiectul adoptat de Senat.
Liderul grupului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a solicitat, retrimiterea la Comisia specială parlamentară a celor trei legi ale justiţiei, motivând o dezbatere „superficială” a acestor normative. În opinia sa, prin aceste proiecte se reintroduce „poliţia politică”. De altfel, Târziu şi-a motivat astfel decizia de a vota împotriva legilor privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizării judiciare şi Statutul magistraţilor.
Liderul grupului USR, Radu Mihail, a cerut aplicarea procedurii prin care amendamentele respinse în Comisia specială să poată fi susţinute în plen. Solicitările AUR şi USR au fost respinse.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, le-a recomandat colegilor din Opoziţie care au criticat cele trei legi să ţină cont că România îşi doreşte să intre în Spaţiul Schengen şi le-a solicitat să fie „mai mult patrioţi şi mai puţin patriotarzi”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a subliniat că, în urma a zeci de ore de dezbateri în Parlament, au rezultat trei legi care garantează independenţa Justiţiei şi suveranitatea Constituţiei.
Premierul Nicolae Ciucă preciza, joia trecută la Mioveni, întrebat când consideră că va fi ridicat MCV, că este convins că odată ce vor fi adoptate şi promulgate legile Justiţiei, atunci este posibil ca România să aibă, în luna noiembrie, un raport pozitiv pentru ridicarea MCV. Anterior, Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a adoptat rapoarte favorabile pentru cele trei iniţiative legislative.
„Acum ceva ani, în acest plen, luptam împotriva Legilor Justiţiei lui Dragnea. Societatea civilă lupta împotriva acelor legi. Astăzi, societatea civilă a adunat 144.000 de semnături ale unor oameni care ne atrag atenţia că nu facem bine ce facem dacă votăm aceste legi. USR este singurul partid consecvent care a rămas pe aceeaşi pozitie proeuropeană pentru statul de drept. Spre deosebire de colegii de la PNL care au decis că un USL 2 e mai bun decât o Românie europeană şi cu stat de drept”, a afirmat liderul senatorilor USR Radu Mihail, după votul în plenul Senatului.
De asemenea, anterior plenului de luni al Senatului, parlamentarii partidul REPER a anunţat că are în vedere contestarea la Curtea Constituţională a celor trei acte normative, arată un comunicat de presă al formaţiunii. Obiecţiile au la bază observaţiile realizate atât de către diferitele instituţii europene, cât şi de către asociaţiile magistraţilor din România, privind în mod particular restrângerea drepturilor magistraţilor, centralizarea puterii de decizie în cadrul sistemului judiciar şi un rol de constrângere excesiv al Inspecţiei Judiciare.
„Noile legi ale justiţiei, moşite de Cătălin Predoiu, fac ca justiţia să arate ca un monstru care se autodevorează. Nu mai există control politic atât de pronunţat ca pe vremea lui Dragnea, dar este favorizat un război fratricid pentru putere” a arătat Cosmin Poteraş, senator REPER.
La rândul său, co-liderul grupului REPER din Camera Deputaţilor Andrei Lupu a făcut apel la partidele de Opoziţie să susţină acest demers de contestare la CCR a celor trei legi.
„Facem apel la toţi parlamentarii opoziţiei să renunţe la orgoliile personale şi să susţinem împreună acest demers. Nu avem nicio pretenţie de paternitate pe text şi ne dorim să fie discutat şi negociat rapid, astfel încât să dăm dovadă că avem politicieni care pot face şi altceva decât audienţă în bula de Facebook. Nu ne rămâne decât să le cerem liderilor celorlalte partide parlamentare democratice de opoziţie, Ludovic Orban şi Cătălin Drulă, să susţină acest demers”, a susţinut Andrei Lupu.
Potrivit Constituţiei României, obiecţiile de neconstituţionalitate pot fi depuse de către 50 de deputaţi sau 25 de senatori. La acest moment, niciunul dintre grupurile parlamentare din opoziţie nu îndeplineşte aceste praguri. Cele trei proiecte de lege au trecut prin Parlament în procedură de urgenţă, Camera Deputaţilor le-a adoptat ca prim for sesizat, iar votul Senatului a fost decizional. Prin urmare, cele trei legi merg la promulgare.
USR va ataca la Curtea Constituţională legile justiţiei promovate de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi susţinute de coaliţia de guvernare. Reprezentanţii partidului mai anunţă că senatorii USR au votat împotriva celor trei legi, luni în plen. USR și REPER au împreună, teoretic, suficiente semnături pentru sesizarea CCR. La demers ar putea participa și parlamentarii AUR și cei ai partidului Forța Dreptei. USR a cerut, iniţial, scoaterea de pe ordinea de zi a dezbaterilor din Plen ale legilor justiţiei, reîntoarcerea lor la comisie şi prelungirea termenului de dezbatere până când autorităţile române vor primi punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia pe propunerile de modificare. Senatorul Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, a argumentat că domnul Predoiu s-a angajat în „programul de guvernare” să ţină cont de rapoartele organismelor europene, aşa că cererea USR este legitimă.
„La pagina 129 a programului de guvernare regăsiţi angajamentul din domeniul justiţiei şi statului de drept unde «Guvernul propune continuarea şi îmbunătăţirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene — Comisia de la Veneţia, GRECO, MCV şi Raportul CE privind statul de drept» şi nu o dată, ci de două ori”, a declarat Radu Mihail, conform comunicatului de presă al USR, citat de news.ro.
Cererea USR a fost respinsă la vot de majoritatea PSD-PNL-UDMR.
La dezbaterile pe fond, senatoarea USR Simona Spătaru, preşedinta Comisiei de constituţionalitate din Senat, a arătat că modificările PSD – PNL – UDMR slăbesc sistemul de justiţie şi nu rezolvă problemele create în perioada Dragnea.
„Din păcate, legile de azi sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, în condiţiile în care competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate. Apoi, ce caută politicul în numirea procurorilor de rang înalt? Procurorul-şef al României, procurorul-şef al DNA şi DIICOT – adjuncţii acestora – până şi procurorii şefi de secţie vor avea nevoie de numire politică, prin mâna ministrului justiţiei”, a precizat Simona Spătaru, potrivit sursei citate.
La rândul său, senatorul Radu Mihail a acuzat actuala coaliţie de guvernare şi pe ministrul Justiţiei că prin subminarea statului de drept şi ciuntirea instituţiilor implicate în combaterea corupţiei – DIICOT şi DNA – pun în pericol aderarea României la Schengen.
„Consfinţim încă o dată dorinţa politicului de a lovi în DNA şi DIICOT, instituţii ale căror competenţe rămân incomplete. NU este nevoie de un pact naţional al tăcerii pe subiectul justiţiei şi combaterii corupţiei! Este nevoie, însă, de un pact pentru o justiţie liberă şi independentă, cu magistraţi curajoşi şi integri. Dacă ar fi ştiut Dragnea ce-i poate pielea domnului Predoiu nu şi-ar mai fi pierdut timpul cu Tudorel Toader”, a conchis Mihail.
Şi parlamentarii partidul REPER au anunţat că au în vedere contestarea la Curtea Constituţională a celor trei acte normative, arată un comunicat de presă al formaţiunii.
Senatul a adoptat, decizional, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cea referitoare la organizarea judiciară şi cea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google