TENSIUNI Rusia își arată mușchii cu avioane şi nave și anunță că este gata de conflict cu România și colegele din NATO: „Americanii vor RĂZBOI la Marea Neagră!”

Rusia a întreprins exerciţii militare în Marea Neagră, cu implicarea a circa 10 avioane şi câteva nave maritime, a anunţat Flota Rusă din Marea Neagră, informează miercuri Interfax şi Reuters. Exerciţiile survin într-o perioadă de puternice tensiuni cu Ucraina, în timp ce SUA au exprimat îngrijorări cu privire la un posibil atac din partea Rusiei asupra vecinului său sudic, supoziţie pe care Kremlinul a dezminţit-o ca fiind falsă. Flota Rusă din Marea Neagră se află în Peninsula Crimeea, pe care Federaţia Rusă a anexat-o în 2014 de la Ucraina. Kievul vrea ca Rusia să-i restituie acest teritoriu.

SUA, Ucraina şi NATO au acuzat Rusia de comportament ameninţător la adresa Kievului în ultimele săptămâni, susţinând că aceasta şi-a sporit forţele în apropierea Ucrainei într-un mod neobişnuit. Kievul şi-a pierdut cea mai mare parte a capacităţilor sale navale în Marea Neagră după anexarea Crimeii de către Rusia, care a rechiziţionat multe dintre navele sale. De atunci, Ucraina a încercat să-şi reconstruiască forţa navală cu ajutorul ţărilor NATO.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat marţi că în Ucraina vin „consilieri militari şi armamente„, „nu doar din SUA, ci şi din alte ţări membre ale NATO”. „Acest lucru duce la o agravare a tensiunilor”, a adăugat el, spunând că se teme de „pregătirea” de către Kiev a unui posibil atac militar pentru preluarea regiunilor controlate de separatişti, acuzaţii dezminţite permanent de Kiev.

Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat de asemenea Occidentul că agravează situaţia „livrând arme moderne Kievului şi desfăşurând exerciţii militare provocatoare în Marea Neagră şi în alte regiuni” apropiate de frontiera rusă.

Manevrele și intimidarea Statelor Unite în Marea Neagră vizează împărțirea Rusiei și a Europei printr-un „război mic”, iar Washingtonului nu-i pasă de rezultate, a precizat Konstantin Gavrilov, șeful delegației ruse la discuțiile de la Viena privind securitatea militară și controlul armelor, la postul de televiziune Russia-24 .

„Mi se pare că principalul obiectiv al Statelor Unite și al regimului de la Kiev, care acum nu știe ce să facă, este să schimbe cumva atenția de la problemele din interiorul Ucrainei. Iar pentru americani, este de a împărți Europa și Rusia printr-un mic razboi. Pentru astea sunt toate aceste manevre de intimidare”, a spus el.

Diplomatul a subliniat că Moscova nu cedează în fața unor astfel de provocări, iar conducerea țării și Ministerul Apărării „știu totul și controlează situația”. „Putem să negociem cu calm, să convingem, până când vine un anumit moment când [țările occidentale] își pierd mințile și capul. Facem totul pentru ca acest [moment] să nu vină”, ​​a rezumat Gavrilov.

Pe 10 noiembrie, Ministerul rus al Apărării a anunțat că navele marinei americane au sosit pentru a participa la exercițiile multinaționale desfășurate de comandamentul comun al Forțelor Armate SUA în Europa în regiunea Mării Negre. Potrivit Ministerului Apărării, e vorba de distrugătorul de rachete Porter, tancul John Lenthall l și nava cartierului general al Marinei SUA, Mount Whitney. Whitney a plecat spre Mediterana pe 15 noiembrie, după finalizarea exercițiului. Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, astfel de acțiuni devin un factor de „destabilizare” în regiune, unul dintre obiectivele lor fiind dezvoltarea militară a teritoriului Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin a remarcat că acțiunile țărilor occidentale în Marea Neagră „depășesc anumite limite”.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a criticat, joi, sistemele balistice NATO din România şi intensificarea activităţilor militare ale Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, iar armata rusă a anunţat efectuarea unui nou test cu rachetă hipersonică. Activităţile militare ale ţărilor occidentale în Marea Neagră depăşesc limitele, a acuzat preşedintele Rusiei în cursul unei reuniuni organizate de Ministerul de Externe de la Moscova, relatează Mediafax.

„Noi am exprimat în mod constant preocupări privind aceste activităţi, am vorbit despre linii roşii, înţelegem că partenerii noştri au o abordare foarte individuală şi, ca să mă exprim blând, nu iau în serios toate avertismentele noastre şi liniile roşii”, a adăugat preşedintele Rusiei.

Vladimir Putin a subliniat că Statele Unite şi alte ţări occidentale „au ignorat” preocupările exprimate de Rusia privind extinderea NATO spre est. „Iar acum vedem unde se află infrastructura NATO. Este exact lângă frontierele noastre, iar în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare antirachetă care pot fi utilizate uşor, ţinând cont de faptul că lansatoarele MK-41 staţionate în aceste ţări pot funcţiona ca sisteme de atac. Software-ul poate fi schimbat în câteva minute”, a acuzat Vladimir Putin.

Ministerul Afacerilor Externe susține că scutul de la Deveselu nu are scop ofensiv, ca un răspuns la declarațiile președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Avioane de luptă și nave de luptă rusești au exersat respingerea atacurilor aeriene asupra bazelor navale și au răspuns cu lovituri aeriene în timpul unor exerciții militare în Marea Neagră, a relatat miercuri Interfax, în timp ce Ucraina vecină a organizat și ea exerciții de luptă, conform Reuters. Exercițiile au loc într-un moment de mare tensiune, oficialii ucraineni și americani exprimându-și îngrijorarea cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra vecinului său sudic, o sugestie pe care Kremlinul a respins-o ca fiind falsă.

Aproximativ 10 echipaje de aeronave și nave ale bazei navale Novorossiysk a flotei din Marea Neagră… au participat la acest eveniment de antrenament de luptă”, a declarat Interfax, citând flota rusă din Marea Neagră.

Avioanele de luptă Sukhoi s-au numărat printre avioanele care au exersat modul de răspuns la atacurile aeriene inamice cu zboruri de antrenament deasupra apelor Mării Negre în cooperare cu flota Mării Negre, a precizat aceasta. Flota rusă a Mării Negre are baza în Crimeea, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014. Kievul vrea ca Rusia să o restituie.

Ucraina, care a acuzat Rusia că a masat trupe în apropiere și spune că Belarus ar putea trimite migranți peste granițele sale, a lansat miercuri o operațiune de întărire a frontierei sale, inclusiv exerciții militare pentru unități antitanc și aeropurtate. Rusia va continua să consolideze capacitatea de luptă a trupelor sale, a forţelor nucleare, precum şi potenţialul de descurajare reprezentat de armele convenţionale, ca urmare a activităţilor NATO din apropierea frontierelor sale, a declarat miercuri ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, potrivit agenţiei Interfax, citată de EFE.

Situaţia politico-militară dificilă în lume şi creşterea activităţii ţărilor NATO în apropierea frontierelor ruse dictează necesitatea unei dezvoltări calitative sporite a forţelor armate”, a indicat ministrul rus la o reuniune cu corpul de ofiţeri.

În cadrul ambiţiosului program de reînarmare ce va continua în anii următori, armata rusă va primi noi arme de înaltă precizie şi alte echipamente moderne, a mai precizat Şoigu. Conform Moscovei, prin acest program a fost modernizat până în prezent 70% din armamentul aflat în dotarea armatei ruse şi 86% din arsenalul ei strategic, cu un accent deosebit pus pe rachetele hipersonice.

Armata rusă a început anul trecut testele cu noua rachetă hipersonică Zircon, care va fi amplasată pe submarine şi va intra în dotarea armatei ruse la începutul anului viitor. Unii experţi occidentali pun la îndoială avansul tehnologic al rachetelor ruseşti de nouă generaţie, dar admit că prin combinaţia formată din viteză, manevrabilitate şi altitudine rachetele hipersonice sunt greu de detectat şi interceptat. Viteza acestor rachete este de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului, sau mai mult de 6.200 de kilometri pe oră.

În SUA, Pentagonul s-a plâns luna trecută de preţul prea mare al rachetelor hipersonice, de zeci de milioane de dolari bucata, şi le-a cerut companiilor producătoare să ia măsuri pentru a diminua costurile finale. Ambasadorul Rusiei la București, E.S. Valery I. Kuzmin, vorbește într-un interviu acordat Ecopolitic News despre securitatea din zona Mării Negre, zonă atât de tulbure în ultimele zile. Oficialul de la Mosocva nu exlude posibilitatea unor evenimente militare „neintenționate, ci și de conflicte armate mai ample”.

Cuvintele Președintelui Vladimir Putin despre disponibilitatea de a dezvolta relații reciproc avantajoase cu România și prezența unui bun potențial de cooperare în acest sens în regiunea Mării Negre trebuie luate la propriu. Un exemplu de platformă suficient de eficientă pentru o astfel de interacțiune de succes este Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre (OCCEN), al cărei post de secretar general este deținut de fostul ministru de externe al României L. Comănescu. Printre cele mai importante domenii de cooperare putem menționa proiecte din domeniul inovației, monitorizării mediului, pescuitului etc. Totodată, suntem convinși că securitatea Mării Negre poate și trebuie să fie asigurată de forțele statelor exclusiv riverane, pentru care au fost create, la timpul lor, mai multe formate multilaterale, precum „BLACKSEAFOR”, Documentul privind măsurile de consolidare a încrederii și securității în domeniul naval la Marea Neagră etc. Drept „moștenire din secolul XX”, în acest sens, am primit Convenția de la Montreux, care limitează semnificativ prezența militară extraregională în Marea Neagră pe timp de pace. Din păcate, în ultima perioadă, inclusiv la București, au prevalat susținătorii unei escalade de-facto a confruntării militare în bazinul Mării Negre prin extinderea aici, chiar și prin rotație, a prezenței forțelor navale ale statelor membre NATO non regionale. Mai mult, în mod constant, de exemplu, în cadrul recentei vizite a ministrului român de externe B. Aurescu la Washington, auzim apeluri către Statele Unite despre necesitatea creșterii prezenței lor militare pe teritoriul României, în Ucraina etc. În spațiul aerian internațional deasupra mării, patrulează constant avioanele militare din state aflate la multe mii de mile maritime depărtare, precum Marea Britanie, Canada, Spania etc. Suntem convinși că acesta este un drum care duce doar nicăieri, plin de amenințări nu numai cu incidente neintenționate, ci și de conflicte armate mai ample, folosind atât arme convenționale, cât și neconvenționale. Un factor serios care agravează situația este baza sistemului global de apărare antirachetă al SUA desfășurat la Deveselu, România, ale cărui lansatoare Aegis Ashore pot fi folosite cu ușurință nu doar în scopuri pur defensive, ci și pentru lansarea rachetelor de croazieră cu rază lungă de acțiune cu focoase nucleare. Și Rusia nu poate ignora această circumstanță atunci când își construiește propriul sistem de apărare”, a spus Valery Kuzmin.

„Pe scena internațională, diplomația noastră susține în mod constant dialogul egal și reciproc respectuos al tuturor statelor, cu scopul de a elabora cele mai consensuale (colective) soluții, menite să formuleze răspunsuri la cele mai importante provocări la adresa securității internaționale și chiar la însăși existența a omenirii pe planeta noastră. Printre acestea se numără menținerea stabilității strategice globale (în primul rând în domeniul controlului armelor), combaterea terorismului internațional, a schimbărilor climatice nefavorabile, criminalității organizate și traficului de droguri, rezolvarea problemei migrației în masă a populației etc. Nu acceptăm încercările SUA și NATO, care își pierd treptat pozițiile de conducere la nivel mondial în diverse sfere, de a impune comunității internaționale o nouă împărțire bazată pe principiul „prietenului sau dușmanului”, adică, de fapt, o nouă formulă de confruntare care mărește amenințarea genezei conflictelor globale distructive.”

„În ceea ce privește România, nici asta de asemenea nu ne-a adus nimic bun; am călătorit mult prin țară în primii ani de ședere aici, chiar înainte de pandemie, și în unele regiuni, de exemplu, la Craiova, mi s-a spus că sancțiunile europene împotriva Rusiei au produs pagube enorme economiei românești, pentru că a fost necesar să fie închisă o întreagă industrie, producția de echipamente de petrol și gaze, un întreg sector industrial, care a funcționat cândva pentru piața sovietică, apoi pentru piața rusă. În unele zone, s-a reușit păstrarea cooperării economice. De exemplu, producătorii de mobilă români sunt în continuare populari în mod tradițional pe piața rusă, pe piața Uniunii Economice Eurasiatice. Alte sfere apar și ele acum periodic. Și cu toate acestea, amestecul politic în sfera relațiilor comerciale și economice, interferența politică ostilă împiedică în mod constant astfel de relații. Este un fapt”, a mai spus ambasadorul.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *