Tanczos Barna (Mediu): „În România NU există defrișări!”

105 țări s-au aliniat la summitul climatic de la Glasgow unei poziții comune privind oprirea defrișărilor de păduri până în 2030. Țările care vor semna marți acest acord dețin circa 85% din pădurile planetei. Printre ele, Brazilia și Rusia, Columbia, Indonezia și Republica Democratică Congo, care au suprafețe importante de pădure, dar și România, potrivit platformei oficiale a COP26. Acordul vine după ani de negocieri privind modul în care pădurile trebuie protejate. În timp, au existat mai multe propuneri prin care se încerca reducerea defrișărilor, inclusiv una care a acordat finanțare oamenilor care conservau pădurile. Aceste scheme s-au confruntat adesea cu o opoziție puternică, în special din America Latină, unde grupurile de indigeni au susținut că pădurile ar trebui protejate, nu comercializate.

Ce prevede declarația liderilor mondiali privind pădurile și utilizarea terenurilor:

  • Subliniază rolurile critice și interdependente ale pădurilor de toate tipurile, biodiversitatea și utilizarea durabilă a terenurilor pentru a permite lumii să își atingă obiectivele privind dezvoltare durabilă.
  • Îndeamnă țările semnatare să contribuie la realizarea unui echilibru între emisiile de gaze cu efect de seră antropice și eliminarea acestora prin stocare.
  • Îndeamnă țările semnatare să se adapteze la schimbările climatice și să pentru a menține alte servicii ecosistemice.
  • Țările semnatare reafirmă angajamentele lor respective, colective și individuale față de Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și Acordul de la Paris, Convenția privind diversitatea biologică, Convenția ONU pentru combaterea deșertificării și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. 
  • Acordul reafirmă și angajamentele țărilor în ceea ce privește utilizarea durabilă a terenurilor, precum și conservarea, protecția, gestionarea durabilă și restaurarea pădurilor și a altor ecosisteme terestre.
  • Țările semnatare se angajează să lucreze colectiv pentru a opri și inversa pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă. 
  • O altă prioritate a acordului constă în misiunea țărilor de a promova o transformare rurală incluzivă.

Să recunoaștem că pentru a ne îndeplini obiectivele de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate și dezvoltare durabilă, atât la nivel global, cât și național, va fi nevoie de acțiuni transformatoare ulterioare în domeniile interconectate ale producției și consumului durabil”, menționează acordul la care au aderat cele 150 de state, inclusiv Comisia Europeană în numele UE.

Totodată, statele semnatare susțin că va fi nevoie de schimbări sustenabile în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, a comerțului, a finanțelor și în ceea ce privește planurile de investiții. De asemenea, acordul prevede sprijin pentru micii proprietari, popoarele indigene și comunitățile locale, care depind de păduri pentru existența lor și au un rol cheie în administrarea acestora.

Cei 105 lideri mondiali ai acordului de la COP26 privind pădurile și utilizarea terenurilor au transmis că își vor asuma eforturile comune pentru a:

  • conserva pădurile și alte ecosisteme terestre, accelerând în același timp refacerea acestora;
  • facilita politicile comerciale și de dezvoltare, la nivel internațional și intern, care promovează dezvoltarea durabilă și producția, dar și consumul durabil de mărfuri, care aduce beneficii reciproce ale țărilor și care nu conduce la defrișarea și degradarea terenurilor;
  • reducere vulnerabilitățile, construiri reziliență și îmbunătăți mijloacele de trai în mediul rural, inclusiv prin abilitarea comunităților, dezvoltarea unei agriculturi profitabile și durabile;
  • recunoaște valorile multiple ale pădurilor, recunoscând în același timp și drepturile popoarelor indigene, precum și ale comunităților locale, în conformitate cu dispozițiile relevante, legislația națională și instrumentele internaționale, după caz;
  • implementa și, dacă este necesar, reproiecta politicile și programele agricole pentru a stimula agricultura durabilă, a promova securitatea alimentară și a aduce beneficii mediului;
  • reafirma angajamentele financiare internaționale și crește semnificativ finanțarea și investițiile dintr-o mare varietate de surse publice și private, îmbunătățind în același timp eficiența și accesibilitatea acestora, pentru a simplifica procesul către o agricultură durabilă, pentru a asigura o gestionare durabilă a pădurilor, pentru a oferi sprijin în conservarea și restaurarea pădurilor;
  • facilita alinierea fluxurilor financiare la obiectivele internaționale de a inversa pierderea și degradarea pădurilor, asigurând în același timp politici și sisteme solide care să accelereze tranziția către o economie care este rezistentă și care promovează pădurile, utilizează durabil terenurile, protejează biodiversitatea și susține obiectivele climatice.

Îndemnăm toți liderii să își unească forțele pentru a face posibilă tranziția către o utilizare durabilă a terenurilor. Acest lucru este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, inclusiv reducerea vulnerabilității la impactul schimbărilor climatice și menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2°C și continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C. Știința arată că este necesară o accelerare suplimentară a eforturilor dacă dorim să menținem pragul de 1,5°C la un nivel realist. Împreună putem reuși să luptăm împotriva schimbărilor climatice, să asigurăm o creștere rezistentă și favorabilă incluziunii, să oprim și chiar să inversăm pierderea pădurilor și degradarea terenurilor”, se mai arată în comunicatul oficial privind acordul.

România, una din națiunile semnatare ale acordului COP26 privind pădurile și utilizarea terenurilor

Țara noastră este unul dintre statele europene care se confruntă cu pierderea pădurilor. Din 2001 până în 2020, România a pierdut 376 kha din acoperirea arborilor, ceea ce echivalează cu o scădere cu 4,8% a numărului de copaci care se găseau în anul 2000 în pădurile din țara noastră, conform datelor Global Forest Watch, o aplicație pentru monitorizarea pădurilor globale în timp real. Între 2015 și 2020, rata defrișărilor de pădure a fost estimată la 10 milioane de hectare pe an, în scădere de la 16 milioane de hectare pe an, cât era nivelul în anii ‘90.

Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, într-o intervenție telefonică la Digi24, a declarat că „acordul scoate în evidență diferența dintre transformarea definitivă a fondului forestier sau suprafeței împădurite în teren agricol și exploatarea durabilă a pădurilor. În declarația semnată de liderii mondiali se subliniază acest lucru”, a declarat Tanczos Barna. 

În România nu există asemenea defrișări și nu există transformarea definitivă a terenului forestier în teren agricol. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale, dar este o diferență uriașă între defrișarea din sudul Americii, de exemplu, unde plămânul acestei planete se transformă în teren agricol cu scop economic, și exploatarea durabilă. Ministerul Mediului trebuie să implementeze sisteme eficiente prin care combatem și interzicem defrișările, iar acest lucru este deja recunoscut de UE, că România a făcut în 2021 pași foarte importanți în stoparea defrișărilor”, a mai subliniat ministrul Tanczos Barna.

În 2019, o statistică publicată de Greenpeace România estima că țara noastră pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Totodată, conform unui raport din luna mai al organizației WWF România, în contextul problemelor privind tăierile ilegale, în România sunt lăsate de izbeliște și departe de jurisdicția oricărei legi sau autorități a statului Pădurile Nimănui. 

Sunt aproximativ 500.000 de hectare de păduri ce reprezintă 7% din totalul suprafețelor împădurite ale României. Este vorba despre păduri relativ tinere, crescute în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute, păduri care se găsesc în preajma râurilor, a pârâurilor, la marginea terenurilor agricole sau pe terenuri la mare altitudine. Politica Agricolă Comună îi încurajează pe proprietarii acestor terenuri, prin scheme de plăți directe, să defrișeze aceste păduri fără a crea nimic în schimb. Prin urmare, Pădurile Nimănui pot fi tăiate oricând și, de cele mai multe ori, acest lucru se vede”, precizează WWF România.

Pădurile virgine din Europa Central-Estică sunt ultimele rămase pe continent, dar cu toate acestea ele sunt exploatate fără milă. Din această industrie de miliarde de euro face parte un sistem mafiot care se întinde din România chiar până în Ucraina”, scria în 2020 platforma paneuropeană EuropeanDataJournalism.eu.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Tanczos Barna (Mediu): „În România NU există defrișări!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *