Talibanii ar urma să declare Emiratul Islamic al Afganistanului. Pedepsele brutale, amputări, uciderea cu pietre în public, ar putea fi reintroduse

Talibanii ar urma să anunţe că au preluat controlul întregii ţări şi că aceasta a devenit Emiratul Islamic al Afganistanului, a afirmat un oficial al insurgenţilor pentru Press Association, potrivit The Guardian. Declaraţia ar urma să fie făcută de la palatul prezidenţial din Kabul, de unde preşedintele Ashraf Ghani a plecat, el părăsind ţara. Statele Unite continuă eforturile de evacuare a diplomaţilor şi angajaţilor de la ambasada din Kabul, precum şi a colaboratorilor şi a altor persoane din Afganistan.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord ajută pentru menţinerea aeroportului din Kabul deschis. „Am discutat cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson şi cu miniştrii de Externe ai aliaţilor noştri Canada, Danemarca şi Olanda cu privire la situaţia din Afganistan. NATO ajută pentru menţioneera aeroportului din Kabul deschis pentru facilitarea şi coordonarea evacuărilor”, a notat Stoltenberg.

Un oficial NATO a declarat, potrivit Reuters, că toate zborurile comerciale de pe aeroportul din Kabul au fost suspendate şi că în acest moment pot opera doar avioanele militare.

Peste 60 de țări, inclusiv România, declarație comună și cerere către talibani: Lăsați oamenii să părăsească țara

O declaraţie comună, susţinută de peste 60 de ţări, inclusiv România, cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, informează luni Reuters, care citează Departamentul de Stat al SUA. Executivul american şi alte peste 60 de ţări, printre care Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Qatar şi Marea Britanie au declarat într-un comunicat comun că „cei care ocupă poziţii de putere şi autoritate în Afganistan poartă responsabilitatea – şi răspunderea – pentru protejarea vieţii umane şi a bunurilor şi pentru restabilirea imediată a securităţii şi a ordinii civile”.

Comunicatul mai menţionează că „poporul afgan merită să trăiască în siguranţă, securitate şi demnitate. Noi, în comunitatea internaţională, suntem gata să îi ajutăm”.

Trump îi cere lui Biden să demisioneze după victoria talibanilor

Fostul preşedinte american, Donald Trump, este de părere că succesorul său la Casa Albă, Joe Biden, ar trebui să demisioneze ca urmare a victoriei talibanilor în Afganistan, conform AFP.

Este timpul ca discreditatul Joe Biden să demisioneze pentru că a permis ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, dar şi din cauza creşterii ameţitoare a COVID-ului, a dezastrului de la graniţă, a suprimării independenţei noastre energetice şi a paraliziei economiei noastre”, a scris fostul preşedinte republican într-un comunicat.

Aceasta ar trebui să fie uşor având în vedere că încă de la început nu a fost ales în mod legitim”, mai susţine Donald Trump, care continuă să afirme în mod eronat că a câştigat alegerile prezidenţiale din 2020.

Deşi fostul lider de la Casa Albă a supervizat negocierile cu talibanii în vederea retragerii soldaţilor americani din Afganistan, în prezent intenţionează să dea vina pe succesorul său pentru dezastrul militarilor afgani.

Ceea ce a făcut Joe Biden în Afganistan este mitic. Va rămâne una din cele mai mari înfrângeri din istoria americană„, l-a ironizat duminică, într-un comunicat precedent, Donald Trump pe actualul preşedinte al SUA.

SUA suspendă momentan evacuarea translatorilor afgani care au colaborat cu armata americană

Administrația Biden a decis suspendarea temporară a zborurilor destinate evacuării civililor afgani, în special translatori, care au colaborat cu armata SUA în cei 20 de ani de prezență militară în Afganistan. Decizia a fost luată pentru a prioritiza în acest moment evacuarea cetățenilor americani din haosul de pe aeroportul din Kabul, după ce capitala afgană a fost cucerită de talibani, informează CNN.

Acesta nu este Saigonul”, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, care a respins ideea comparării evacuării din Kabul cu cea a Saigonului, de la finalul războiului din Vietnam, din 1975. Blinken a spus că, în cazul Afganistanului, SUA „și-au îndeplinit misiunea” prin lichidarea ori aducerea în fața justiției a celor responsabili de atentatele din 11 septembrie 2001, în urma cărora americanii au invadat această țară. Momentan, nu se știe cât va dura această situație „pauză” în zborurile destinate evacuării civililor afgani care au ajutat armata și guvernul american în toți acești ani. Duminică, Departamentul de Stat și cel al Apărării SUA au precizat, într-o declarație comună, că guvernul american „va accelera evacuarea a mii de cetățeni afgani” în cadrul unui program special de acordare de vize – Afghan Special Immigrant Visa (SIV). Ultimul zbor planificat cu civili afgani beneficiari ai programului SIV a decolat din Kabul cu destinația Fort Lee, Virginia.

Duminică, Departamentul de Stat al SUA a precizat că astăzi (luni) și în zilele următoare, vor fi evacuați „mii de cetățeni americani care au locuit în Afganistan și angajați ai misiunilor diplomatice americane din Kabul și familiile acestora, precum și alți cetățeni afgani vulnerabili”.

Până în acest moment, din Afganistan au fost evacuați 2.000 de cetățeni afgani beneficiari ai programului SIV. SUA pot evacua în acest moment cel mult 5.000 de persoane pe zi de pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai, din Kabul. Aeroportul din Kabul a rămas în acest moment singura rută de evacuare din Afganistan care nu a căzut în mâinile talibanilor. În rest, talibanii controlează toate punctele de frontieră din Afganistan. „Dacă asta e tot ce poate face națiunea noastră pentru siguranța aliaților noștri, am eșuat mizerabil. Pur și simplu nu există niciun motiv pentru care nu-i putem evacua pe afganii care riscă să fie uciși dacă rămâni în această țară în același timp cu cetățenii americani”, a declarat pentru CNN Krish O’Mara Vignarajah, reprezentanta unui ONG care luptă pentru apărarea drepturilor refugiați.

În aceste zile, aproape 6.000 de militari americani vor fi aduși pentru a securiza aeroportul din Kabul și pentru a proteja evacuarea personalului american și a civililor afgani, care se va realiza cu aeronave atât civile cât și militare. În ultimii 20 de ani de prezenţă militară NATO în această ţară, circa 300.000 de civili afgani au lucrat pentru forţele armate ale SUA ori ale Alianţei Nord-Atlantice. Printre aceştia s-au aflat şi câteva mii de translatori care se tem că vor fi abandonaţi şi încearcă să obţină o viză în Statele Unite.

Nu ne simţim în siguranţă”, declara în luna mai 2021, un transaltor afgan, tată a şase copii, care a lucrat atât pentru militarii SUA cât pentru cei ai NATO: „Talibanii strigă acum după noi şi ne spun: Fraţii voştri (americani) vor pleca în curând, iar apoi o să vă omorâm pe toţi, băieţi”.

Cel puţin 300 de translatori au fost omorâţi în Afganistan, din 2016 şi până în prezent.

NATO atrage atenția cu privire la criza din Afganistan

Alianţa Nord-Atlantică a estimat – duminică – că este „mai urgent ca oricând” să se găsească o soluţiei politică conflictului din Afganistan, relatează France Presse.

Susţinem eforturile afganilor pentru a găsi o soluţie politică conflictului, ceea ce este mai urgent decât oricând„, a declarat pentru agenţia franceză de presă un responsabil NATO. „Alianţa Nord-Atlantică urmăreşte constant evoluţia situaţiei din Afganistan” după înaintarea fulgerătoare a talibanilor până la porţile Kabulului, a asigurat sursa citată.

Noi ajutăm la menţinerea funcţionării aeroportului din Kabul cu scopul de a permite Afganistanului să rămână conectat la restul lumii. Ne menţinem de asemenea prezenţa diplomatică la Kabul.Securitatea personalului nostru este prioritatea noastră absolută şi ne adaptăm la evoluţia situaţiei„, a adăugat interlocutorul AFP.

Retragerea trupelor NATO din această ţară, în contextul retragerii trupelor americane anunţate de preşedintele Joe Biden, a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere, notează AFP. Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un „transfer paşnic” în zilele următoare. La rândul lor, autorităţile afgane au confirmat că sunt în negocieri cu scopul de a evita o baie de sânge în capitală şi a preda puterea unui „guvern de tranziţie”.

SUA şi Regatul Unit au desfăşurat mai multe mii de soldaţi pentru a ajuta la evacuarea personalului lor diplomatic şi a afganilor care au lucrat pentru ei şi care se tem de posibile represalii. Franţa a anunţat – duminică – că „prioritatea imediată şi absolută a viitoarelor ore este securitatea” rezidenţilor săi şi repatrierea acestora, în faţa „degradării foarte preocupante a situaţiei” în ţară.

Talibanii au încercuit capitala afgană după ce au învins forţele guvernamentale şi miliţiile seniorilor de război în majoritatea ţării în numai 10 zile. Căderea capitalei Kabul ar antrena revenirea la putere a talibanilor după 20 de ani de când au fost alungaţi de trupele internaţionale, care au intervenit în Afganistan în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

UE, în alertă: măsuri urgente pentru a asigura securitatea personalului său afgan

Sosirea talibanilor la Kabul „a făcut încă şi mai urgentă asigurarea protecţiei” împotriva posibilelor represalii la adresa personalului afgan al Uniunii Europene, indică un comunicat al UE emis duminică, potrivit AFP. „Situaţia este foarte urgentă, o luăm foarte în serios şi continuăm să lucrăm împreună, cu statele membre ale UE, pentru aplicarea unor soluţii rapide pentru personalul afgan şi pentru securitatea acestuia. Suntem în contact strâns cu statele membre pentru a maximiza posibilităţile pentru angajaţii noştri locali şi familiile lor pentru a-i reloca în siguranţă„, a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Înţelegem că negocieri sunt în curs în legătură cu un sistem de tranziţie şi vom reacţiona în funcţie” de rezultatul lor, a adăugat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit căruia „trebuie evitate alte masacre şi victime”.

Talibanii sunt pe punctul de a recuceri puterea după o ofensivă militară fulger care a măturat practic forţele armate afgane, în timp ce trupele străine – SUA şi NATO – îşi încheie retragerea din ţară. Reprezentanţa UE în Afganistan nu poate elibera vize şi depinde de cele 27 de ţări ale blocului comunitar pentru a oferi primire personalului său afgan.

HAOS la aeroportul din Kabul: S-a lăsat cu morți

Ambasada SUA raportează un incendiu la aeroportul din Kabul. Există acum reprezentanți diplomatici ai Statelor Unite și ai Franței, afgani care încearcă să părăsească țara, precum și soldați turci și americani. Talibanii au pătruns în Kabul, duminică, ei spunând că au făcut acest lucru pentru a asigura ordinea în zonele părăsite de forţele guvernamentale, relatează The Guardian. Talibanii anunţau că nu intenţionează să preia controlul oraşului cu forţa şi să se răzbune asupra celor din guvern sau din armată. Jurnaliştii din Kabul au relatat că talibanii au spus că pătrund în oraş pentru „a controla haosul”.

În mai multe zone din Kabul s-au auzit focuri de armă. Un spital din Kabul a anunţat în social media că peste 40 de persoane au fost rănite în ciocniri la periferia capitalei Afganistanului şi au fost internate pentru a fi tratate. Preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară. După ce forțele insurgente ale talibanilor au intrat duminică în Kabul, capitala Afganistanului, ultimul oraș important care rămăsese sub controlul forțelor guvernamentale afgane, iar o delegație a talibanilor a început să poarte negocieri cu guvernul afgan la palatul prezidențial pentru transferul pașnic de putere, starea de spirit a devenit un haos generalizat.

Locuitorii din Kabul „nu au fost niciodată atât de îngrijorați”, relatează un reporter al BBC News aflat la Kabul. Multe magazine și piețe s-au închis, iar unii oameni spun că „nu au fost niciodată atât de îngrijorați”. Unele birouri guvernamentale sunt, de asemenea, închise, iar armata și poliția își părăsesc posturile de serviciu din anumite locuri ale orașului. Pe twitter, un profesor din Kabul a distribuit un videoclip în care se poate observa cum traficul este blocat pe mai multe artere de circulație ale orașului, iar oamenii se grăbesc și fug spre casele lor. Totodată, talibanii au anunțat prin mai multe canale că nu vor să provoace violențe și susțin că cine vrea să plece din oraș e liber. O sursă citată de Al Jazeera a spus că „nu avem intenția de a lupta, sediile guvernamentale sunt în siguranță și am primit instrucțiuni ca, dacă oamenii vor să părăsească orașul, să le permitem acest lucru”.În Kabul se află și zeci de mii de afganii care fugit zilele trecute din orașele cucerite de talibani și au căutat siguranță și refugiu în capitala țării. Aceștia sunt oameni care aveau case și locuri de muncă, magazine și ferme, dar au lăsat totul în urmă pentru a scăpa cu viață. Potrivit organizației internaționale „Salvați copiii”, în jur de 72.000 de copii dorm pe străzi.

Forţele americane au tras focuri de armă în aer luni pe aeroportul din Kabul, unde numeroşi afgani au invadat pista, încercând să fugă din ţara lor după ce talibanii au preluat puterea, relatează AFP. Mulţimea a scăpat de sub control”, a declarat un oficial american prin telefon pentru Reuters. „Tirul a avut ca scop doar să calmeze haosul”, a adăugat el. Sute de afgani au blocat aeroportul încercând să iasă din ţară după ce insurgenţii talibani au intrat duminică în capitală. Trupele americane se află la comanda aeroportului, ajutând la evacuarea personalului ambasadei SUA şi a altor civili. Evacuarea diplomaţilor şi a altor cetăţeni străini a fost organizată într-un ritm frenetic în weekend la Kabul, conform AFP.

Cetăţenilor afgani şi străini care doresc să părăsească Afganistanul „trebuie să li se permită să facă acest lucru’‘, au afirmat SUA şi alte 65 de ţări într-o declaraţie comună, avertizându-i pe talibani să dea dovadă de „responsabilitate” în această privinţă. Uniunea Europeană subliniase anterior că sosirea talibanilor la Kabul „a făcut şi mai urgentă protejarea’‘ de eventuale represalii a personalului său afgan, pe care încearcă să îl menţină în siguranţă. Armata americană a „securizat” luni aeroportul din Kabul, unde personalul ambasadei sale a fost regrupat în aşteptarea evacuării, a anunţat Departamentul de Stat.

Germania, Franţa şi Olanda se numără printre ţările care au mutat, de asemenea, personalul diplomatic de la ambasadele lor din Kabul la aeroport înainte de o evacuare. Şi alte ţări NATO, printre care Marea Britanie, Italia, Danemarca şi Spania, precum şi Suedia, au anunţat evacuarea personalului lor diplomatic. Duminică, Ministerul francez de Externe a anunţat că Parisul a trimis întăriri militare în Emiratele Arabe Unite pentru a ajuta la evacuarea cetăţenilor francezi din Kabul.

Cel puţin cinci persoane au decedat luni în interiorul aeroportului din Kabul, în timp ce sute de persoane încercau să intre cu forţa în avioanele care părăsesc capitala afgană, după preluarea puterii de către talibani în Afganistan, au declarat trei martori, citaţi de Reuters. Un martor a spus că a văzut corpurile a cinci persoane fiind luate de un vehicul, iar un altul a afirmat că nu este clar dacă victimele fuseseră ucise de focuri de armă sau au murit din cauza busculadei create. În zorii zilei de luni, sute de afgani au invadat pistele aeroportului din Kabul, încercând să obţină un loc în ultimele zboruri comerciale pentru a părăsi Afganistanul. Trupele americane se află la comanda aeroportului, ajutând la evacuarea personalului ambasadei SUA şi a altor civili.

Este aeroportul nostru, dar vedem diplomaţi care sunt evacuaţi, în timp ce noi aşteptăm, în completă incertitudine’‘, a declarat Rakhshanda Jilali, o activistă pentru drepturile omului care încearcă să ajungă în Pakistan. Pentru a calma haosul de la aeroportul din Kabul, forţele americane au tras luni focuri de armă în aer. Evacuarea diplomaţilor şi a altor cetăţeni străini a fost organizată într-un ritm intens în weekend la Kabul. Cetăţenilor afgani şi străini care doresc să părăsească Afganistanul „trebuie să li se permită să facă acest lucru”, au afirmat SUA şi alte 65 de ţări într-o declaraţie comună, avertizându-i pe talibani că trebuie să dea dovadă de „responsabilitate” în această privinţă.

Marile companii aeriene redirecționează zborurile pentru a evita spațiul aerian din Afganistan după ce talibanii au preluat controlul asupra palatului prezidențial din Kabul. Decizia vine pe fondul eforturilor pe care statele occidentale le fac pentru a-și evacua cetățenii. United Airlines, British Airways și Virgin Atlantic au anunțat că nu mai folosesc spațiul aerian al țării, transmite Reuters. 

Informațiile de pe FlightRadar24 arată doar câteva zboruri comerciale peste Afganistan luni la 03:00 GMT. Companiile aeriene și guvernele au acordat o atenție sporită riscurilor pe care le impun cursele aeriene deasupra zonelor de conflict în ultimii ani, după două incidente mortale din 2014 și 2020. Un avion Malaysia Airlines a fost doborât în estul Ucrainei în 2014, toate cele 298 de persoane aflate la bord pierzându-și viața, iar un avion ucrainean a fost doborât de armata iraniană în 2020, ceea ce a dus la moartea a 176 de pasageri și a echipajului.

SUA a impus în iulie restricții de zbor asupra Afganistanului pentru companiile aeriene americane. Administraţia americană de Aviaţie a comunicat că zborurile care operează sub 8.000 de metri sunt interzise în zona Kabul, cu excepția celor care folosesc Aeroportul Internațional Hamid Karzai. Restricțiile nu se aplică operațiunilor militare americane. La rândul lor, Canada, Marea Britanie, Germania și Franța au recomandat  companiile aeriene să mențină o altitudine de cel puțin 8.000 de metri deasupra Afganistanului. Korean Air Lines a transmis că, din cauza situației din Afganistan, își va menține cursele aeriene pentru transportul de marfă la altitudini mai mari și că urmărește îndeaproape situația pentru a vedea dacă este necesar să schimbe ruta. China Airlinesa anunțat, de asemenea, că își va modifica rutele de zbor dacă este necesar.

Zborurile comerciale care urmează să aterizeze în Afganistan au fost, de asemenea, afectate de haosul de la sol. Emirates Airline a suspendat zborurile către capitala Afganistanului, Kabul, a transmis compania aeriană pe site-ul său web. 

Luxul orbitor în care trăia un general afgan care a fugit din calea insurgenților

O înregistrare video făcută de talibani în palatul unui lider militar afgan care a fugit din orașul Mazar-i-Sharif înainte de a fi cucerit de insurgenți arată luxul orbitor în care trăia acesta. Abdul Rashid Dostum este unul din cei mai cunoscuți lideri militari regionali, care conduce trupe formate din mii de soldați aflați la dispoziția lui. El a fugit sâmbătă din Mazar-i-Sharif înainte de a fi preluat de talibani și s-a refugiat în Uzbekistan, scrie Al Arabiya. Dostum și Atta Mohammad Noor, fostul guvernator al provinciei Balkh, sunt implicați în războaiele din Afganistan încă din zilele invaziei sovietice și se numără printre cei mai aprigi dușmani ai talibanilor.

Talibanii au ocupat sâmbătă orașul Mazar-i-Sharif fără să întâmpine rezistență, forțele de securitate retrăgându-se spre nord, în Uzbekistan. Insurgenții au ajuns la domiciliul generalului Dostum, unde au filmat luxul orbitor în care trăia acesta, în total contrast cu traiul din Afganistan, una dintre cele mai sărace țări din lume.

Erdogan nu închide ochii la situația din Afganistan

Turcia va lucra cu Pakistanul la o stabilizare a situaţiei în Afganistan cu scopul de a împiedica un aflux de refugiaţi provenind din această ţară aflată în război, a afirmat duminică preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, citat de AFP. Turcia se confruntă cu un val crescând de migranţi afgani care vin prin Iran.

Vom continua să facem eforturi pentru a permite revenirea la stabilitate în regiune, începând cu Afganistanul”, a declarat Erdogan. „Pentru aceasta, vom continua şi ne vom aprofunda cooperarea cu Pakistanul”, ţară vecină Afganistanului şi actor-cheie în această ţară, a continuat Erdogan. „Suntem hotărâţi să ne mobilizăm toate mijloacele aflate la dispoziţia noastră pentru a reuşi aceasta”, a adăugat el.

Preşedintele turc, care nu a oferit precizări, s-a exprimat în acest sens la Istanbul în prezenţa omologului său pakistanez, Arif Alvi, în cursul ceremoniei de lansare la apă a unei nave militare, construită de Turcia pentru Pakistan. Aceste declaraţii intervin în timp ce Afganistanul a cunoscut răsturnări de situaţie spectaculoase în ultimele săptămâni. După o ofensivă fulgerătoare, talibanii controlează cea mai mare parte a ţării şi păreau duminică pe punctul de a reveni la putere, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturaţi.

Turcia, ai cărei mai multe sute de militari sunt desfăşuraţi în Afganistan, a propus luna trecută SUA să-şi asume securitatea aeroportului internaţional din Kabul, după retragerea prevăzută a trupelor americane până la sfârşitul lunii august, cu condiţia de a primi un sprijin logistic şi financiar. Negocierile între Ankara şi Washington pe această temă continuă, iar Erdogan a afirmat în cursul săptămânii că situaţia va deveni „din ce în ce mai clară în zilele următoare”. El s-a declarat, între altele, dispus să se întâlnească cu şeful talibanilor pentru discuţii.

Turcia se confruntă de altfel de mai multe luni cu un aflux de migranţi afgani care intră pe teritoriul său dinspre frontiera cu Iranul, în est. Această temă se află în ultimele săptămâni în prim-planul dezbaterilor politice în Turcia, opoziţia cerând guvernului să ia măsuri puternice pentru a stopa afluxul de migranţi. În acest context, Ankara şi-a accelerat în ultimele zile construirea unui zid la frontiera cu Iranul.

„Cu acest zid vom stopa complet trecerile„, a afirmat duminică Erdogan.

Liderii talibani din Afganistan – Cei șase care conduc ofensiva și au speriat Occidentul

Șase figuri importante conduc mișcarea talibană care se luptă cu guvernul susținut de Occident din 2001. Talibanii s-au luptat cu guvernul afgan sprijinit de occident în Kabul de când a fost înlăturat de la putere în 2001.

Grupul a atras inițial membri care, cu sprijinul Statelor Unite, au respins forțele sovietice în anii 1980. Grupul a apărut în 1994 ca una dintre fracțiunile care luptau pentru un război civil și a continuat să controleze majoritatea țării până în 1996, când și-a impus interpretarea legii islamice, informează AlJazeera.com într-o analiză. Oponenții și țările occidentale l-au acuzat că și-a aplicat brutal versiunea legii islamice și că a suprimat minoritățile religioase.

Fondatorul și liderul său original a fost Mullah Mohammad Omar, care s-a ascuns după ce talibanii au fost doborâți de forțele locale susținute de SUA după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA. Omar a fost atât de secret, încât moartea sa, în 2013, a fost confirmată doar doi ani mai târziu de fiul său.

Câteva dintre figurile cheie ale mișcării:

Haibatullah Akhunzada

Cunoscut drept „Liderul credincioșilor”, el este liderul suprem al talibanilor care deține autoritatea finală asupra afacerilor politice, religioase și militare ale grupului. Akhunzada a preluat puterea în organizație atunci când predecesorul său, Akhtar Mansour, a fost ucis într-un atac american cu drone în apropierea frontierei afgan-pakistaneze în 2016. Timp de 15 ani, până la dispariția sa bruscă din mai 2016, Akhunzada a predat și a predicat la o moschee din Kuchlak, un oraș din sud-vestul Pakistanului, au declarat asociați și studenți agenției de presă Reuters. Se crede că are vârsta de aproximativ 60 de ani și nu se știe unde se află.

Mullah Mohammad Yaqoob

Fiul fondatorului taliban Mullah Omar, Yaqoob supraveghează operațiunile militare ale grupului, iar articolele mass-media locale au spus că se află în Afganistan. El a fost propus ca lider general al mișcării în timpul diferitelor lupte succesive. Dar a fost propus și ales Akhunzada în 2016 pentru că simțea că nu are experiență pe câmpul de luptă și că este prea tânăr, potrivit unui comandant taliban la reuniunea în care a fost ales succesorul lui Mansour. Se crede că Yaqoob are aproximativ 30 de ani.

Sirajuddin Haqqani

Fiul comandantului proeminent al mujahidinilor, Jalaluddin Haqqani, Sirajuddin conduce Rețeaua Haqqani, un grup vag organizat care supraveghează activele financiare și militare ale talibanilor de-a lungul frontierei Pakistan-Afganistan. Unii experți cred că Haqqani au introdus bombe sinucigașe în Afganistan și au fost învinuiți pentru mai multe atacuri de înaltă calitate în Afganistan, inclusiv un raid asupra hotelului de top din Kabul, o tentativă de asasinare a președintelui de atunci Hamid Karzai și un atac suicid asupra Ambasada Indiei. Se crede că Haqqani are aproximativ 40-50 de ani. Locația sa este necunoscută.

Mullah Abdul Ghani Baradar

Unul dintre cofondatorii talibanilor, Baradar conduce acum biroul politic al talibanilor și face parte din echipa de negocieri a grupului de la Doha pentru a încerca să încheie un acord politic care ar putea deschide calea pentru o încetare a focului și o pace mai durabilă în Afganistan. Procesul de pace nu a reușit să facă progrese semnificative în ultimele luni. Baradar, considerat a fi unul dintre cei mai de încredere comandanți ai lui Mullah Omar, a fost capturat în 2010 de forțele de securitate din orașul Karachi din sudul Pakistanului și eliberat în 2018.

Sher Mohammad Abbas Stanikzai

Fost viceministru în guvernul talibanilor înainte de înlăturarea sa, Stanikzai a locuit în Doha aproape un deceniu și a devenit șeful biroului politic al grupului de acolo în 2015. El a luat parte la negocieri cu guvernul afgan și a reprezentat talibanii în călătorii diplomatice în mai multe țări.

Abdul Hakim Haqqani

El este șeful echipei de negocieri a talibanilor. Fostul judecător-șef al talibanilor conduce consiliul de erudiți religioși și se crede că este persoana în care Akhunzada are cea mai mare încredere.

Talibanii anunță finalul războiului din Afganistan: Puterile străine nu vor repeta experiența eșuată

Războiul din Afganistan s-a terminat, au anunţat, duminică, talibanii, care au preluat controlul asupra Kabulului. „Am reuşit ceea ce ne-am propus, am adus libertatea ţării noastre şi independenţa poporului nostru”, a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor, relatează BBC. Acesta a subliniat că nu crede că forţele străine vor „repeta experienţa eşuată în Afganistan”.

SUA au trimis încă 1000 de soldaţi în Afganistan pentru a ajuta la evacuarea personalului. Până duminică seară, 500 din cei 4.000 de angajaţi americani de pe teritoriul afgan fuseseră evacuaţi, conform CNN. Al Jazeera a anunţat că Arabia Saudită şi-a evacuat între personalul, în timp ce Emiratele Arabe Unite ajută la scoaterea din Kabul a diplomaţilor din Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Egipt, Australia şi cei ai Uniunii Europene.

Pedepsele brutale, amputări, uciderea cu pietre în public, ar putea fi reintroduse în Afganistan

Amputările, lapidarea și executarea publică a celor acuzați de infracțiuni ar putea să devină din nou practici frecvente în Afganistan, în contextul revenirii la putere a talibanilor, a recunoscut grupul militant, conform The Independent. Întrebați de pedepsele violente care au fost o emblemă a regimului anterior al talibanilor, din anii 1990, un purtător de cuvânt a spus că „acest lucru va rămâne la latitudinea credincioșilor și curților de justiție. Ei vor decide pedepsele”.

Întrebat apoi specific de tăierea mâinilor și picioarelor pentru cei vinovați de furt sau de lapidări și execuții publice, Suhail Shaheen a declarat pentru BBC: „Nu pot să vă spun acum. Rămâne la latitudinea curților, judecătorilor și legilor”.

Shaheen a încercat, totuși, să „liniștească” temerile, insistând că talibanii vor „proteja drepturile femeilor ale media și ale diplomaților”.

Talibanii au preluat din nou puterea în Afganistan, duminică, după ce trupele insurgenților au reușit să pătrundă în capitala Kabul. Guvernul afgan susținut de forțele occidentale s-a prăbușit cu rapiditate după o serie de ofensive puternice ale talibanilor, iar președintele țării, Ashraf Ghani, s-a refugiat într-o țară vecină înainte de ca talibanii să ajungă în Kabul. Insurgenții au pătruns în palatul prezidențial de la Kabul de unde au susținut o conferință de presă.

Cum sunt anulate drepturile și libertățile femeilor. „Simt că sunt pe cale să îmi pierd identitatea”

Pe măsură ce oraș după oraș a cedat în fața talibanilor, iar duminică, capitala Kabul a fost cucerită de forțele insurgente, femeile din Afganistan au început să se teamă din ce în ce mai mult că libertățile câștigate în 2001 vor fi anulate. Liderii talibani au declarat că vor respecta drepturile femeilor, iar politica noii conduceri a țării va fi ca „femeile să aibă acces la educație și la muncă”, însă realitățile din orașele cucerite de talibani și poveștile tulburătoare ale femeilor afgane evidențiază faptul că drepturile și libertățile femeilor sunt trecute prin filtrul politicii noului „Emirat Islamic al Afganistanului” și anulate acolo unde acestea nu sunt în acord cu viziunea noilor conducători.

Pe măsură ce frica în rândul femeilor din Kabul a crescut, prețurile la mai multe articole de vestimentație destinate acestora au crescut și ele. Într-o piață din orașul Kabul, Aref, o localnică care deține un magazin mixt de haine și burqa, susține că înainte de asaltul talibanilor în toată țara, majoritatea clientelor sale proveneau din alte provincii. „Acum femeile din interiorul orașului se pregătesc pentru ceea ce urmează să se întâmple după instaurarea controlului talibanilor în vârful statului și cumpără tot mai multe burqa”, a declarat Aref, potrivit unui reportaj realizat de The Guardian. 

Una dintre aceste femei este Aaila, care a fost surprinsă negociind cu un alt negustor achiziționarea unei burqa după ce prețurile acestor articole de îmbrăcăminte purtată de femei în unele tradiții islamice pentru a acoperi trupurile lor în locurile publice a crescut. „Anul trecut aceste burqa costau în jur de două lire. Acum comerciantul încearcă să mi le vândă cu 20 de lire”, spune Aaila.

Timp de decenii, burqa afgană tradițională, vândută în cea mai mare parte în nuanțe de albastru, a fost sinonimă cu identitatea femeilor afgane din întreaga lume. Realizată din pânză dură, acest articol vestimentar islamic este special conceput pentru a acoperi persoana care îl poartă din cap până în picioare. Purtarea de burqa a devenit obligatorie în timpul regimului taliban de la sfârșitul anilor ’90, iar nepurtarea uneia în public putea atrăge pentru femei pedepse severe și chiar bătăi publice realizate de „poliția morală” a talibanilor. După căderea talibanilor în 2001, chiar dacă multe femei au ales să poarte în continuare burqa, în conformitate cu credințele religioase și tradiționale, respingerea acestui articol de vestimentație de către milioane de alte femei din întreaga țară a devenit un simbol pentru femeile din Afganistan, care erau din nou capabile să aleagă ceea ce voiau să poarte. Există și în prezent femei care poartă burqa pe străzile din centrul orașului Kabul, dar acestea sunt îmbrăcate într-o serie de stiluri diferite, multe amestecând materiale tradiționale cu modele moderne colorate și inspirate de moda din întreaga regiune.

Femeile afgane sunt unele dintre cele mai elegante femei din lume”, a mărturisit Fatimah, artistă și fotograf de modă. „Când mergeți pe străzile din Kabul o să puteți observa acest amestec uimitor de modele diferite, ceea ce aduce împreună tradițiile vechi de secole și stilurile foarte moderne. Totul e reprezentat de un spirit frumos, creativ și plin de speranță pentru viitor”, a declarat Fatimah, care a mai precizat că „acum, progresul aparent de neoprit al talibanilor a făcut ca burqa să fie scoasă din depozite și dulapuri prăfuite de femeile care își amintesc viața sub conducerea talibanilor”. 

Săptămâna trecută, în orașul Herat, capitala provinciei vestice afgane cu același nume, pe măsură ce forțele talibane s-au adunat în jurul orașului, femeile mai în vârstă, cum ar fi Fawzia, în vârstă de 60 de ani, au început să făcă stocuri de burqa pentru femeile mai tinere din familia ei.

Am început să vorbesc cu toate femeile în vârstă din jurul meu despre cât de greu era viața de femeie în trecut, pe vremea talibanilor. Locuiam atunci la Kabul și îmi amintesc cum talibanii băteau femeile și fetele care mergeau până la magazin fără burqa lor”, a povestit Fawzia despre realitățile de a trăi ca femeie sub talibani acum două decenii.

Miriam, o tânără femeie din Herat, a declarat că soțul ei a forțat-o să meargă la magazin să-și cumpere burka. „Soțul meu mi-a cerut să schimb tipul de haine pe care îl port și să încep să port burka, astfel încât talibanii să-mi acorde mai puțină atenție dacă ies afară din locuință”, a spus aceasta, nemulțumită de evoluția situației din țară. 

La sfârșitul săptămânii trecute, orașul Herat a fost ocupat de talibani. La scurt timp după ce orașul a căzut în mâinile acestora, în online a apărut o declarație a talibanilor prin care femeile erau informate că purtarea burqa a devenit obligatorie în toate spațiile publice. Teama a ajuns imediat până în Kabul, acolo unde sentimentul de panică a copleșit femeile din capitala afgană. Cu două treimi din populația sub 30 de ani, majoritatea femeilor din Kabul nu au trăit niciodată sub controlul talibanilor. În unele gospodării, burqa a declanșat conflicte între generații. Părinții lui Habiba, o tânără în vârstă de 26 de ani, au implorat-o pe ea și surorile ei să-și cumpere o burqa înainte ca talibanii să poată captura orașul, însă Habiba a refuzat.

Mama spune că ar trebui să cumpărăm câte o burka. Părinții mei se tem de talibani. Mama mea crede că una dintre modalitățile prin care își poate proteja fiicele este să le facă să poarte burqa”, a declarat Habiba, plină de curaj, subliniind și că „nu avem burqa în casa noastră și nu am intenția de a obține una”.

Nu vreau să mă ascund în spatele unei pânze asemănătoare unei perdele. Dacă port burka, înseamnă că am acceptat guvernul talibanilor și le-am dat dreptul să mă controleze. A purta un chador (veşmânt purtat de anumite femei islamice atunci când ies din casă, care constă într-o mantie lungă până în pământ, adesea însoţită de o basma mică dedesubt) este începutul sentinței mele ca prizonier în propria mea casă. Îmi este teamă să nu pierd realizările pentru care m-am luptat atât de tare”, a mărturisit Habiba.

Aceasta a mai spus că este „îngrijorată” de starea de fapt din țară  și rămâne trează până noaptea târziu, uneori până la una sau două dimineața, gândindu-se ce se va întâmpla cu drepturile sale. „Mă tem că, pentru că resping burqa, în curând va trebui să rămân acasă și îmi voi pierde independența și libertatea. Însă, dacă accept burqa, purtarea ei va exercita puterea asupra mea și nu sunt gata să las asta să se întâmple”, a mai declarat Habiba. 

Multe femei mai tinere din Kabul simt același sentiment conflictual de disperare și sfidare. Amul, o tânără model și designer, care a lucrat ani de zile să pună pe picioare o mică afacere în domeniu vede cum totul urmează să se schimbe și munca ei este pusă în pericol. 

Toată viața mea a fost despre încercarea de a arăta frumusețea, diversitatea și creativitatea femeilor afgane”, spune Amul. Aceasta mărturisește și că a luptat întotdeauna cu imaginea femeii afgane ca o figură fără chip într-o burka albastră. „Nu am crezut niciodată că voi purta un astfel de articol vestimentar, dar acum nu știu. Probabil voi fi obligată”, a transmis Amul, care a mai declarat: „Simt că sunt pe cale să îmi pierd identitatea”.

Există deja rapoarte despre ceea ce talibanii le fac femeilor în zone pe care le controlează acum: restricționează libertățile de mișcare și le forțează să se supună regulilor aspre ale viitorului „Emirat Islamic al Afganistanului”. Potrivit unui reportaj BBC News, în mai multe orașe din Afganistan, fete tinere se înghesuie pe străzi, iar piețele rămân deschise. Numai că femeilor li s-a permis să iasă pe stradă doar însoțite de un bărbat. În alte părți, comandanții talibani au fost mult mai stricți. Astfel, în Mazar-e-Sharif toate femeile poartă burka, acoperindu-și atât părul, cât și fața. Talibanii susțin că nimeni nu este „forțat” și că pur și simplu „așa ar trebui” să se îmbrace femeile. Cu toate acestea, șoferilor de taxi li s-au dat instrucțiuni să nu conducă nicio femeie în oraș, dacă nu este complet acoperită.

Tranziția către o administrație condusă de talibani a stârnit temeri cu privire la drepturile și libertățile acordate femeilor. Însă, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Suhail Shaheen, a declarat: „Vom respecta drepturile femeilor. Politica noastră este ca femeile să aibă acces la educație și la muncă, să poată părăsi locuința fără să fie însoțită de un bărbat, dar să poarte hijabul”.

Cu toate acestea, talibanii nu-și respectă promisiunea de a le permite femeilor să lucreze în zonele care au intrat sub controlul lor. Conform unor mărturii din Kandahar, forțele militare talibane au pătruns zilele trecute în birourile Azizi Bank din sudul orașului și le-au ordonat femeilor care lucrau acolo să plece, explicând că rudele bărbați ar putea să le ia locul. Talibanii, care au impus cu strictețe legea islamică și le-au interzis femeilor să lucreze când au condus Afganistanul între 1996 și 2001, au spus în repetate rânduri că vor respecta drepturile femeilor dacă se vor întoarce la putere. Însă SUA și aliații lor se tem că noua conducere talibană va retrage multe dintre libertățile acordate femeilor în ultimii 20 de ani, inclusiv dreptul la muncă și dreptul la studiu.

Am învățat singură limba engleză și chiar să lucrez pe calculator, dar acum trebuie să caut un loc unde să pot munci cu alte femei în preajmă”, a declarat una dintre femeile silite să-și părăsească locul de muncă pentru a fi înlocuită cu un bărbat.

Totodată, studentele și profesoarele care studiau sau predau la Universitatea din Herat au fost trimise acasă de talibani, conform relatărilor făcute de jurnaliști și localnici. În Kabul, profesorii și-au luat rămas bun de la elevele de sex feminin, confrom mărturiilor lui Aisha Khurram, fost delegat de tineret al Afganistanului la ONU, care a scris pe twitter despre situația de la Universitatea Kabul.

O altă studentă le-a povestit jurnaliștilor de la The Guardian cum a arătat ziua de duminică și asaltul talibanilor în capitala Afganistanului la Universitatea din Kabul, precizând că vede în jurul ei „chipurile înfricoșate ale femeilor și chipurile pline de cinism și discriminare ale bărbaților care urăsc femeile”.

Duminică dimineață, mă îndreptam spre Universitate pentru un curs, când am văzut un grup de femei care ieșeau rapid din căminul pentru femei. Am întrebat ce s-a întâmplat și una dintre ele mi-a spus că poliția îi evacua deoarece talibanii ajunseseră la intrarea în oraș (Kabul) și vor bate începe să bată femeile care nu poartă burqa. Din acel moment am vrut să mă întorc acasă, dar nu am putut folosi transportul public, deoarece șoferii nu ne-au lăsat să intrăm în mașini pentru că nu voiau să își asume responsabilitatea pentru transportarea unei femei. Știam drumul spre casă așa că am luat-o pe jos. Însă pentru alte fete din cămin, care nu sunt originare din Kabul, situația a fost mai grea, pentru că s-au speriat și au evenit confuze cu privire la unde ar trebui să meargă. În timp ce mă pregăteam să plec spre casă și vedeam cum colegele mele sunt evacuate, un grup de bărbați care stătea în jur își asista la toată scena a început să își bată joc de noi, râzând în același timp de teroarea noastră. Unul mi-a zis să mă duc să mă îmbrac mai repede în burqa, altul a strigat după mine că „sunt ultimele zile în care am mai ieșit pe stradă”, în timp ce alții le-au spus altor colege că se vor căsători cu patru dintre ele într-o singură zi”, a declarat studenta.

Sora tinerei studente a alergat câțiva kilometri prin tot orașul pentru a ajunge acasă, după ce birourile guvernamentale s-au închis. „Am închis computerul care m-a ajutat să-mi servesc comunitatea timp de patru ani. Mi-am părăsit biroul cu ochi în lacrimi și mi-am luat rămas bun de la colegi. Știam că este ultima zi din slujba mea”, a declarat aceasta. Tânăra studentă a mai declarat că urma să absolve două dintre cele mai bune universități din Afganistan, Universitatea Americană din Afganistan și Universitatea de stat din Kabul, în luna noiembrie, însă în dimineața zilei de duminică și-a dat seama că toate visurile sale se vor evapora. 

Am muncit atâtea zile și nopți pentru a deveni persoana care sunt astăzi și, în această dimineață, când am ajuns acasă, primul lucru pe care l-am făcut cu surorile mele a fost să ne ascundem actele de identitate, diplomele și certificatele. A fost devastator. De ce ar trebui să ascundem lucrurile cu care ar trebui să ne mândrim? Acum, în Afganistan nu ni se permite să fim cunoscuți drept oamenii care suntem. Ca femeie, simt că sunt victima acestui război politic început de bărbați. Simțit că nu mai pot râde cu voce tare, nu mai pot asculta melodiile mele preferate, nu mai pot să-mi întâlnesc prietenii în cafeneaua noastră preferată, nu mai pot purta rochia mea galbenă preferată sau rujul roz. Nu mai pot merge la locul meu de muncă și nu pot termina lucrarea mea de licență, la care am lucrat ani de zile. Mi-a plăcut să-mi fac unghiile. Astăzi, în timp ce mă îndreptam spre casă, am aruncat o privire la salonul de înfrumusețare unde obișnuiam să mă duc să îmi fac manichiura. Fațada magazinului, care fusese decorată cu poze frumoase ale fetelor, fusese văruită peste noapte”, a mai transmis tânăra.

De altfel, mai multe femei afgane care lucrează în mai multe domenii, inclusiv jurnalism, sănătate sau ordine publică, au fost ucise într-un val de atacuri de când au început negocierile de pace anul trecut, între talibani și guvernul afgan sprijinit de SUA. Guvernul dă vina pe talibani pentru aceste asasinate, însă gruparea respinge acuzațiile. Pe măsură ce au câștigat control în Afganistan, talibanii au început să le oblige pe femei să renunțe la slujbele lor, pe care le văd ca nepotrivite, pentru că trebuie să lucreze în prezența bărbaților și cu fața descoperită.

Talibanii vor suprima libertățile la toate nivelurile. Femeile și copiii suferă cel mai mult, iar forțele noastre înceacă să salveze democrația. Lumea ar trebui să înțeleagă acest lucru și să ne ajute”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului afgan cu puțin timp înainte de asaltul forțelor militare afgane în Kabul. 

La rândul său, Haseen Fatiman Amini, o tânără activistă afgană pentru pace, a declarat că simte că viața îi este în pericol și trebuie să fugă din Kabul. De asemenea, aceasta a cerut ajutorul comunității internaționale, precizând că e necesar ca cetățenii afgani nu trebuie lăsați în urmă. Jurnaliștii CNN au vorbit cu mai mulți afgani din orașe precum Herat, Kandahar și Kunduz, iar unii dintre locuitori au spus că talibanii au adus un sentiment de liniște în orașul lor după mai multe săptămâni de lupte, în timp ce alți locuitori și-au exprimat teama cu privire la noile politici pe care le va impune „Emiratul Islamic al Afganistanului”.

Ismahel, un negustor în vârstă de 40 de ani din orașul Herat, al treilea oraș ca mărime din Afganistan și un centru urban important din vestul Afganistanului, a declarat că „normalitatea s-a întors în oraș” după ce talibanii au ocupat străzile din Herat. „Întregul oraș se întoarce la normal, oamenii trăiesc normal și magazinele sunt toate deschise”, a transmis Ismahel, adăugând că a văzut femei îmbrăcate în burqa, care și-au reluat viața de zi cu zi. De asemenea, Ismahel a mai precizat că „oameni s-au bucurat că luptele și sunetele gloanțelor” s-au oprit după o lună. „Ne simțim bine după terminarea războiului”, a punctat acesta.

Însă nu toți afgani împărtășesc starea de bine a lui Ismahel, mulți dintre aceștia trăind cu frica a ceea ce urmează să se întâmple și ezitând în acelașit timp să-și exprime criticile asupra talibanilor. În orașul Kunduz, Atiqullah, un localnic în vârstă de 31 de ani, susține că oamenii se adaptează la tranziția puterii, dar rămân în continuare temători. „Încă oamenii se tem, deși talibanii ne-au spus să nu ne temem”, a declarat Atiqullah. Acesta a adăugat că femeilor care ies afară din casă li s-a spus să poarte burqa, în timp ce profesorilor li s-a spus să se întoarcă la școală, deși talibanii au precizat că numai profesorii de sex masculin ar trebui să educe băieții și profesorii de sex feminin să învețe fetele. Tânăra studentă la Universitatea din Kabul, care a cerut să nu-i fie dezvăluită identitatea, le-a mai spus jurnaliștilor britanici de la The Guardian că „femeile afgane s-au sacrificat mult pentru puțina libertate pe care o aveau”.

Am rămas orfană de mică și a trebuit să țes covoare pentru a putea să mă duc la școală. M-am confruntat cu multe provocări financiare, dar aveam o mulțime de planuri pentru viitorul meu. Nu mă așteptam ca totul să ajungă într-o astfel de situație. Acum se pare că trebuie să ard tot ce am realizat în cei 24 de ani din viața mea. A poseda vreo carte de identitate sau premii de la Universitatea Americană presupune un risc în acest moment. Chiar dacă le-am păstra, nu putem să le folosim, pentru că nu există locuri de muncă pentru noi în Afganistan”, a spus tânăra, vorbind și despre faptul că atunci când au început provinciile să fie cucerite, una după alta, a început să își amintească  de poveștile pe care mama sa i le spunea când era mică despre epoca talibanilor și despre modul în care tratau femeile.

Nu mă așteptam că vom fi lipsite din nou de toate drepturile noastre de bază și ne vom întoarce în urmă cu 20 de ani. Nu mă așteptam ca după 20 de ani de luptă pentru drepturile și libertatea noastră, să trebuiască să purtăm burqa și să ne ascundem identitatea”, a mai declarat tânăra.

Primul mesaj al președintelui fugar al Afganistanului: Am vrut să evit vărsarea de sânge

Ashraf Ghani, președintele fugar al Afganistanului, a transmis duminică seară primul mesaj public după ce a părăsit palatul prezidențial de la Kabul. El spune că a preferat să fugă din țară pentru a evita o vărsare de sânge în Kabul, care s-ar fi transformat într-un „dezastru umanitar”. Ghani susține că talibanii au câștigat puterea, dar nu au legitimitate și că acum este datoria lor să apere onoarea țării.

„Dragi concetățeni!

Astăzi a trebuit să fac o alegere grea; să stau să înfrunt talibanii înarmați care voiau să intre în palat sau să părăsesc țara mea dragă, căreia mi-am dedicat viața să o apăr în ultimii 20 de ani. Ar fi fost un dezastru umanitar în orașul acesta de șase milioane de locuitori dacă s-ar fi înregistrat nenumărate victime și distrugeri în Kabul. Talibanii m-au determinat să plec, au venit aici să atace Kabulul și oamenii din Kabul. Ca să evit vărsarea de sânge, cel mai bine a fost să plec.

Talibanii au câștigat prin sabie și gloanțe, iar acum sunt răspunzători să apere onoarea, bunăstarea și stima de sine a cetățenilor. Dar nu au câștigat legitimitatea inimilor. Niciodată în istorie puterea singură nu a dat legitimitate nimănui și nu o va face nici de acum încolo. Talibanii sunt acum în fața unui test al istoriei: fie vor apăra numele și onoarea Afganistanului, fie își vor urmări scopurile lor. Mulți oameni se tem pentru viitor. Trebuie ca talibanii să le dea asigurări oamenilor, femeilor, surorilor Afganistanului și să câștige legitimitate și inima oamenilor. Să vină cu un plan clar, pe care să-l arate oamenilor. Eu voi continua să-mi servesc țara. (…) Trăiască Afganistan”, a scris Asharf Ghani într-un mesaj postat pe Facebook.

Agențiile de știri au difuzat din cursul după-amiezii de duminică informația că Ashraf Ghani a părăsit țara, citând surse din rândul talibanilor. Ulterior, palatul prezidențial a fost ocupat de talibani, care, potrivit unor surse, se pregătesc să anunțe instaurarea Emiratului Islamic al Afganistanului. Inițial, primele informații au fost că președintele afgan a plecat cu avionul în Tadjikistan, dar televiziunea al-Jazeera a transmis ulterior că Ghani, soția lui, șeful Cancelariei prezidențiale și consilierul pentru securitate națională au plecat la Tașkent, în Uzbekistan. Sursa al-Jazeera este un bodyguard personal al președintelui, însă nu există o confirmare oficială. 

Ministerul Afacerilor Externe din Tadjikistan a anunţat luni că fostul preşedinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, care şi-a părăsit duminică ţara la bordul unui avion, nu se află pe teritoriul tadjik.

Avionul domnului Ashraf Ghani nu a intrat în spaţiul aerian al Tadjikistanului şi nici nu a aterizat pe teritoriul ţării”, a transmis diplomaţia tadjikă într-un comunicat în care mai menţionează că Tadjikistanul, ţară care are graniţă comună cu Afganistanul, nu a primit din partea afgană nicio solicitare în acest sens.

Ghani a părăsit capitala afgană Kabul într-o direcţie necunoscută, după ce forţele talibanilor au încercuit oraşul.La scurt timp după fuga fostului preşedintel afgan, talibanii au capturat capitala Kabul fără să întâmpine rezistenţă şi controlează totodată aproape toate provinciile din ţară.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *