Talibanii anunță CE URMEAZĂ pentru afgane. „Au bătut la ușă de trei ori. A patra oară au intrat și au omorât-o în bătaie”. România ar putea primi refugiați

Portul burqăi, un văl care acoperă corpul integral, nu va fi obligatoriu pentru femei, deoarece „există diferite tipuri de văl”, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al talibanilor care au preluat puterea în Afganistan, relatează AFP. Când talibanii au condus această ţară, între anii 1996-2001, şcolile de fete erau închise, femeile nu puteau să călătorească şi nici să lucreze, fiind obligate să poarte în public burqa, un văl care acoperă întreg corpul şi chipul, cu o plasă din pânză la nivelul ochilor.

Burqa nu este singurul hijab (văl) care poate fi purtat, există diferite tipuri de hijab care nu se limitează la burqa”, a declarat Suhail Shaheen, purtător de cuvânt al biroului politic al grupării talibane la Doha, pentru canalul britanic Sky News.

Shaheen nu a precizat care sunt celelalte tipuri de hijab ce vor fi considerate acceptabile de talibani. Odată cu revenirea la putere a talibanilor, care au aplicat o versiune ultrariguroasă a legii islamice, numeroase ţări şi organizaţii de apărare a drepturilor omului s-au declarat preocupate de soarta fetelor şi femeilor din Afganistan.

Ele pot primi o educaţie, de la şcoala primară până la universitate. Noi am anunţat această politică în cadrul unor conferinţe internaţionale, la cea de la Moscova şi aici la conferinţa de la Doha cu privire la Afganistan”, a explicat Shaheen.

Mii de şcoli în zonele controlate de talibani sunt în continuare deschise, a precizat el. Săptămâna trecută, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a calificat „în special oribil şi sfâşietor să vadă că drepturile căpătate cu greutate de fetele şi femeile afgane sunt pe cale să le fie luate” în zonele aflate sub controlul talibanilor. Sub regimul precedent al acestei grupări radicale, femeile nu-şi puteau părăsi domiciliul decât însoţite de un „mahram”, un însoţitor masculin din familia lor. Flagelările şi execuţiile, inclusiv lapidările pentru adulter, erau practicate în pieţele oraşelor şi pe stadioane. Revenirea la putere a talibanilor este un coșmar pentru majoritatea femeilor afgane care riscă mutilarea sau chiar viața la cea mai mică abatere de la interpretarea dată de talibani legii Sharia. Asociația Revoluționară a Femeilor din Afganistan (RAWA) a reamintit interdicțiile pe care femeile afgane le-au suferit sub regimul taliban între 1996 și 2001.

  1. Femeilor li se interzice să muncească în afara casei. Doar câteva care sunt medici au dreptul să lucreze în unele spitale din Kabul.
  2. Femeilor le este interzisă în totalitate orice activitate în afara casei, cu excepția cazului în care sunt însoțite de „mahram” (cea mai apropiată rudă de sex masculin, fie că este tatăl, fratele sau soțul).
  3. Femeilor le este interzis să încheie orice fel de tranzacție comercială cu bărbați.
  4. Nu au voie să fie tratate de medici bărbați.
  5. Interdicția de a studia în școli, universități sau în orice altă instituție de învățământ (talibanii au transformat școlile de fete în seminarii religioase).
  6. Femeile trebuie să poarte burqa care să le acopere din cap până în picioare.
  7. Femeile care nu se îmbracă conform regulilor talibane sau care nu sunt însoțite de „mahram” sunt biciuite.
  8. Femeile ale căror glezne pot fi văzute sunt biciuite în public.
  9. Femeile acuzate de relații extraconjugale sunt omorâte cu pietre în public.
  10. Femeilor le este interzis să se machieze. Nu au voie nici să-și vopsească unghiile, în caz contrar degetele le vor fi tăiate.
  11. Le este interzis să vorbească sau să dea mâna cu alți oameni în afară de „mahram”.
  12. Femeile nu au voie să râdă cu voce tare.
  13. Femeilor le este interzis să poarte tocuri înalte, care fac zgomot în timpul mersului (un bărbat nu poate auzi pașii unei femei).
  14. Nu au voie să meargă cu taxiul fără să fie însoțite de „mahram”
  15. Femeilor le este interzisă prezența la radio, televiziune sau participarea la întruniri publice de orice fel.
  16. Este interzis ca femeile să facă sport sau să intre într-un centru sau club sportiv.
  17. Femeile nu au voie să meargă cu bicicleta sau motocicleta, nici măcar dacă sunt însoțite de „mahram”.
  18. Femeilor le este interzis să poarte haine colorate.
  19. Este interzisă întrunirea femeilor în scopuri recreative.
  20. Femeile nu au voie să spele haine în râuri sau piețe publice.
  21. Denumirile străzilor sau piețelor publice care conțin cuvântul „femeie” vor fi schimbate.
  22. Femeile nu au voie să privească de la balcoanele apartamentelor sau caselor lor.
  23. Ferestrele trebuie să fie închise și opace, pentru ca femeile să nu poată fi văzute din afara caselor lor.
  24. Croitorilor le este interzis să măsoare femeile și să le croiască haine.
  25. Accesul femeilor la toaletele publice este interzis.
  26. Este interzis ca femeile și bărbații să călătorească în același grup, grupurile fiind „doar de bărbați” sau „doar de femei”.
  27. Femeile nu au voie să poarte pantaloni evazați, chiar dacă sunt purtați sub burqa.
  28. Este interzisă fotografierea femeilor.
  29. Este interzisă tipărirea imaginilor cu femei în reviste și cărți, sau afișarea de postere pe pereții caselor și ai magazinelor.

Acestea nu au fost însă singurele interdicții care au guvernat în trecut sub conducerea talibanilor. De exemplu, femeilor le era interzis să asculte muzică, să se uite la filme sau la televizor. Venirea la putere a talibanilor în Afganistan reprezintă un moment dureros pentru femei. Ele știu că noul regim urmează să le restricționeze sever drepturile, iar acțiunile din zilele de dinaintea cuceririi Kabulului nu fac decât să accentueze temerile. CNN scrie despre povestea unei femei ucisă de talibani chiar în casa ei după ce aceasta a refuzat să le dea mâncare și să gătească pentru luptătorii insurgenți care duceau războiul împotriva forțelor guvernamentale.

Najia se afla acasă cu cei patru copii ai ei, într-un sat în nordul Afganistanului când insurgenții talibani i-au bătut la ușă. Fiica Najiei, Manizha, în vârstă de 25 de ani, știa că aceștia urmau să vină – mama ei o avertizase că mai veniseră cu trei zile în urmă, cerându-le să pregătească mâncare pentru 15 luptători care participau la războiul cu forțele guvernamentale. „Mama mea le-a spus «sunt săracă, cum aș putea să gătesc eu pentru voi?»”, spune fata, care povestește că talibanii au început să-i bată mama. După ce s-a prăbușit la pământ, talibanii au început să o lovească cu puștile Kalașnikov.

Manizha spune că a strigat la bărbați să se oprească. Ei s-au oprit pentru un moment, după care au aruncat o grenadă în camera alăturată. Au fugit imediat după, iar flăcările au început să cuprindă cu rapiditate casa. Najia a murit, ulterior, din cauza loviturilor. Atacul mortal din data de 12 iulie asupra Najiei și familiei ei, în provincia Faryab, a reprezentat un prim episod care anticipa amenințarea împotriva femeilor pe care o reprezintă regimul talibanilor după căderea Kabulului. CNN, care a relatat evenimentele, a folosit nume fictive pentru cele două femei pentru a le proteja familia. Talibanii neagă că au ucis-o pe Najia, însă spusele lor sunt contrazise de martori și de oficialii locali care au confirmat moartea femeii de 45 de ani și incendierea casei ei. Un vecin care a strigat la talibani să se oprească spune că multe femei din satul în care a fost ucisă Najia sunt văduve de luptători din armata afgană.

Ele trăiesc din vânzarea de lapte, însă talibanii nu vor să le permită să mai facă asta – „Noi nu mai avem bărbați, ce să facem? Vrem școli, clinici și libertate ca ceilalți oameni”, spun ele. Zece zile mai târziu, militanții talibani au capturat zeci de capitale de provincie, vulnerabile după retragerea trupelor americane, culminând cu capturarea Kabulului, duminica trecută.

Viteza cu care insurgenții au cucerit Afganistanul i-a prins pe localnici nepregătiți. Multe femei spun că nu au avut nici măcar timp să cumpere burqa pentru a-și acoperi capul și a se conforma regulilor stricte pe care le impum talibanii. Pentru femeile afgane, noile veșminte reprezintă pierderea subită și devastatoare a drepturilor câștigate în ultimii 20 de ani – dreptul de a munci, de a studia, de a se muta, inclusiv de a trăi în pace. Când talibanii au controlat ultima oară Afganistanul, între 1996 și 2001, au închis școlile de fete și au interzis femeilor să mai muncească. După ce SUA a invadat țara în 2001, restricțiile asupra femeilor au mai fost relaxate, chiar și în situație de război. Angajamentul de a îmbunătății situația drepturilor femeilor, susținute de organizații internaționale a dus la apariția unor reglementări legale în această privință. În 2009, Actul pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor a criminalizat violul, violența împotriva femeii și căsătoria forțată și a pus in ilegalitate constrângerea femeilor pentru a le opri din a munci sau studia. De această dată, talibanii promit să creeze un „guvern islamic incluziv”, însă nu este deloc clar dacă noua conducere a țării va menține drepturile femeilor.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Suhail Shaheen, a dat asigurări, luni, că fetele talibane vor avea dreptul să meargă la școală – „Școlile vor fi deschise, iar fetele și femeile vor putea să meargă la școală și ca profesoare și ca studente sau eleve”.

În iulie, o comisie independentă pentru drepturile omului a arătat că în regiunile controlate de talibani, femeile erau obligate să meargă la doctor doar însoțite de un bărbat, televiziunea a fost oprită, iar profesorii și studenții au fost obligați să poarte turban și să își lase barbă. Preluarea puterii de către talibani a fost atât de rapidă încât femeile nu au apucat să se pregătească cu veșmintele islamice, precum burqa. Din acest motiv, prețurile au crescut chiar și de zece ori în Kabul, în condițiile în care femeile s-au grăbit să cumpere îmbrăcămintea necesară. Femeile afgane se tem acum de același ciocănit de ușă pe care l-a auzit și Najia înainte să fie ucisă.

Talibanii nici măcar nu le lasă pe femei să iasă singure din casă fără un bărbat care să le însoțească. Doar femeile au voie să iasă și să meargă la muncă. Este o pedeapsă, nu e Islam. Nu e drept ca ei să pedepsească femeile”, spune Manizha care nu mai iese frecvent din casă după moartea mamei ei.

Cea mai oribilă zi, sunt îngrozită„. Cum a trăit o femeie care lucra pentru guvernul afgan orele în care talibanii au năvălit în Kabul

Femeile care trăiesc în Afganistan se tem pentru viitorul lor. Una dintre ele, care a lucrat pentru guvernul afgan, a povestit pentru BBC cum a trăit ziua de duminică, atunci când talibanii au cucerit Kabul. „A fost cea mai oribilă zi din viața mea„, a afirmat ea, exemplificând astfel care era starea de spirit din oraș. În ultimii doi ani, ea a lucrat pentru guvernul afgan. Femeia a vorbit despre experiența trăită atunci când talibanii au cucerit orașul și despre temerile ei în ceea ce privește viitorul.

Duminica a fost cea mai oribilă zi din viața mea. M-am dus la birou dimineața. Singura femeie pe care am văzut-o era paznic la poartă. Erau foarte puțini oameni acolo, ceea ce era neobișnuit. Talibanii erau la porțile orașului, oamenii erau speriați, dar nu credeam că ei vor putea intra. La prânz am plecat de la birou, mi-am luat încărcătorul de telefon mobil și câteva documente personale. M-am dus la bancă să retrag niște bani, deoarece toată lumea încerca să scoată cât mai mulți bani posibil. Dar coada era foarte lungă, iar oamenii erau agitați. Când am intrat în bancă, am observat că aveam mai multe apeluri ratate de la mama, sora și fratele meu.  M-am speriat, pentru că m-am gândit că s-ar fi putut întâmpla ceva. Am sunat-o pe mama și ea m-a întrebat neliniștită unde sunt și ce fac. Mi-a spus să mă grăbesc și să fug acasă, pentru că talibanii erau în partea de vest a orașului. Am fost șocată, îngrozită, speriată. Toată lumea alerga. Negustorii închideau magazinele și toată lumea încerca să ajungă acasă. Fratele meu m-a sunat și mi-a spus că vine să mă ia, dar era foarte aglomerat și străzile erau blocate.Am plecat pe jos și am încercat să găsesc un taxi. Pe drum, am văzut mulțimi uriașe de oameni alergând. Mi-era teamă că dacă talibanii m-ar fi prins pe drum m-ar fi ucis deoarece eram în uniformă. După aproape două ore, am ajuns în sfârșit la mine acasă. Am fost atât de șocată încât nu am putut vorbi cu familia mea. A fost o zi pe care nu o voi uita niciodată. Mi-am petrecut toată noaptea cu spaime diverse care mi-au trecut prin minte și cu teama că cineva ne poate bate oricând la ușă. De atunci toată lumea a căutat locuri unde să se poată ascunde. Vreau să fug la o rudă, dar mi-e teamă să nu fiu prinsă pe drum. Acum mă simt în siguranță acasă. Dacă vin la noi acasă, nimeni nu ar ști că am lucrat pentru guvern. Talibanii au spus că luptătorii lor nu vor intra în casele oamenilor, dar nu putem avea încredere în ei. Mi-e teamă când îi văd la televizor – mă întristez. Am văzut cât sunt de violenți, cum putem avea încredere în ei? Nu pot să dorm noaptea din cauza fricii. Aștept să obțin viză pentru a părăsi țara, dar acest lucru este incert. Dacă rămân în Afganistan, îmi vor permite să lucrez? Nu cred. Nu mă văd ca fiind în siguranță dacă rămân în Afganistan. Cred că pentru noi totul este terminat. Mi-am pierdut speranța pentru viitor”, a povestit femeia.

A apărut „preşedintele interimar legitim” al Afganistanului: Îndeamnă la rezistenţă împotriva talibanilor

Prim-vicepreşedintele afgan Amrullah Saleh a transmis marţi că se află în Afganistan şi că este „preşedintele interimar legitim” după ce preşedintele Ashraf Ghani a fugit din ţară în timp ce talibanii cucereau capitala Kabul, informează Reuters. „Conform Constituţiei afgane, în caz de absenţă, fugă, demisie sau moarte a preşedintelui, prim-vicepreşedintele devine preşedinte interimar. Mă aflu în prezent în ţara mea şi sunt preşedintele legitim interimar. Fac apel la toţi liderii politici pentru a obţine sprijinul lor şi consensul”, a scris el în limba engleză pe contul de Twitter.

Într-o serie de mesaje postate marţi, Saleh a afirmat că este „inutil” să se contrazică cu preşedintele american Joe Biden, care a decis retragerea trupelor SUA. Spre deosebire de SUA şi NATO, „noi nu ne-am pierdut curajul şi vedem oportunităţi imense înaintea noastră. Avertismentele inutile s-au încheiat. Alăturaţi-vă rezistenţei”, a îndemnat el.

Potrivit AFP, Saleh, inamic jurat al talibanilor, s-a retras în ultima regiune care nu se află încă în mâinile insurgenţilor, valea Panshir, la nord-est de Kabul. Saleh le-a cerut afganilor să demonstreze că ţara lor „nu este Vietnam şi că talibanii nu sunt nici departe Vietcong”. El a spus că „nu-l va trăda niciodată” pe Ahmad Shah Massoud, liderul Alianţei Nordului al mujahedinilor, asasinat de doi membri ai Al-Qaida cu puţin înainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Nu voi dezamăgi niciodată milioanele de persoane care m-au ascultat. Nu voi fi niciodată sub acelaşi acoperiş cu talibanii. Niciodată”, a transmis el pe aceeaşi reţea duminică, cu puţin înainte de a intra în clandestinitate.

A doua zi au apărut pe reţelele sociale imagini cu el şi cu Ahmad Massoud, fiul lui Ahmed Shah Massoud, împreună în valea Panshir, la marginea masivului Hindu Kush. Ahmad Massoud a anunţat luni într-un articol publicat în revista franceză „La Regle du jeu” că va opune rezistenţă talibanilor şi va continua lupta pentru libertate a tatălui său, un erou al opoziţiei faţă de ocupaţia sovietică. Cei doi par să pună bazele unei rebeliuni împotriva noului regim, bărbaţi înarmaţi începând deja să se grupeze în Panshir. Această vale, greu accesibilă, nu a căzut niciodată în mâinile talibanilor în timpul războiului civil din anii 1990, nici un deceniu mai devreme în cele ale sovieticilor.

Saleh, originar din Panshir, a luptat alături de comandantul Massoud în anii 1990 şi a servit apoi în guvernul acestuia, înainte ca talibanii să-l răstoarne în 1996 şi să preia puterea, instaurând un regim fundamentalist. El a povestit că talibanii i-au torturat ulterior sora pentru a-l face să iasă din ascunzătoare. După atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, la două zile după asasinarea comandantului Massoud, Saleh a devenit o importantă sursă de informaţii pentru CIA. Aceasta a făcut ca, după căderea talibanilor, să preia între 2004 şi 2010 şefia Direcţiei naţionale de securitate (NDS), serviciul afgan de informaţii. În această funcţie, şi-a creat o vastă reţea de informatori şi spioni printre talibani, dar şi în Pakistan, unde îşi aveau baza cei mai mulţi dintre liderii lor. După ce în 2010 a fost îndepărtat din fruntea NDS, în urma unui atentat împotriva unei conferinţe de pace la Kabul, a revenit în graţii în 2018, ocupând timp de câteva luni funcţia de ministru de interne, după ce a încheiat o alianţă cu preşedintele Ashraf Ghani, iar în urma alegerilor prezidenţiale din 2019 a devenit prim-vicepreşedinte. Saleh a scăpat cu viaţă din mai multe atentate comise de talibani, ultima dată în septembrie 2020.

Generalii armatei moarte: De ce s-au evaporat atât de ușor forțele militare și de securitate afgane în fața ofensivei talibane

O masă tăcută, alcătuită din peste 120.000 de cadavre, adunate în 20 de ani de război și îngropate de-a lungul și de-a latul planetei, din America și până în Asia, asistă indiferentă la spectacolul grotesc desfășurat în aceste zile în Afganistan. Indiferenței morților i s-a adăugat recent și nepăsarea viilor, reprezentați de militarii și șefii structurilor de securitate afgane care au decis să predea întreaga țară, fără luptă, talibanilor și să șteargă astfel, în câteva zile, două decenii de încercări timide de redresare și consolidare a unui stat. Întreaga armată s-a prăbușit uimitor de rapid, în doar câteva săptămâni. „Le-am dat pește, dar nu am reușit să-i învățăm să-și facă undiță”, au rezumat situația, pentru digi24.ro, surse militare. În plus, armata afgană a existat mai mult pe hârtie, în condițiile în care un sfert din militari dezertau în fiecare an și jumătate dintre ei erau analfabeți. Analistul militar Claudiu Degeratu a mai menționat, printre alte cauze, corupția generalizată de la nivelul ofițerilor superiori și depedența prea mare față de forțele și sprijinul american.

Marea aventură a armatei afgane a început undeva prin 2005. După aproximativ 16 ani de pregătire pestriță (s-a început „de jos în sus”: mai întâi s-a pus accent pe instruirea recruților, la nivel de pluton și abia în ultimii ani s-a încercat pregătirea ofițerilor superiori și antrenarea acestora în operațiuni complexe, cu mari unități), aventura s-a încheiat brusc, în cel mult o lună, cu dezertări în lanț care au culminat cu fuga în Uzbekistan.

Însuși șeful NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că nu se aștepta la o atât de rapidă și formidabilă prăbușire a administrației și armatei din Afganistan în fața talibanilor. Secretarul general al NATO a dat vina pe politicienii afgani pentru acest dezastru.

E unic acest caz”, a admis, pentru digi24.ro, analistul Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și politici de apărare. „În toți acești 20 de ani, nu a existat un plan coerent, de la început și până azi, vizavi de aceste forțe. Ideea de a construi o armată s-a tot dezvoltat în acest timp, dar a avut planuri rupte, de la un președinte la altul: cam toți președinții SUA au avut concepții diferite despre cum să se facă această armată”, a spus Degeratu. Cu alte cuvinte, intenția a fost bună, dar punerea în practică s-a lovit, din start, de un impediment major: instructorii veneau și se schimbau prea repede. „Instructorii și consilierii militari care făceau instruire stăteau un an de zile. Nu apucau să se familiarizeze nici cu contextul cultural, nici să înțeleagă ce e acolo. Spre comparație, noi avem școli militare, licee în care echipa de instruire stă acolo și zece ani”, a spus analistul.

Aceasta este, de altfel, una dintre multele probleme semnalate într-un raport redactat de Inspectorului Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR). Raportul, redactat data în luna august 2021 și întins pe 140 de pagini, vine cu întregul set de lecții învățate de pe urma celor 20 de ani de prezență militară SUA și NATO în Afganistan și explică, detaliat, motivele acestui răsunător eșec. Conform SIGAR, SUA au alocat  în toți acești 20 de ani 145 de miliarde de dolari pentru întregul proces de reconstrucție al Afganistanului. Printre cauze, regăsim alături de „politicienii” invocați și de Stoltenberg, corupția generalizată, „problemele cu personalul” (cunoscute, dar ignorate), sau încercarea de a impune „instituții formale într-un mediu informal”, în condițiile „înțelegerii precare a contextului cultural”.

armata afganistan

Un alt raport SIGAR a dezvăluit un alt adevăr dureros și ignorat: nu mai puțin de jumătate din militarii armatei afgane erau analfabeți. În 2009, SUA a lansat un program, în valoare de 200 milioane de dolari, prin care s-a încercat alfabetizarea tuturor militarilor din armata afgană. Ținta programului: în 2014, fiecare soldat afgan trebuia să știe măcar literele alfabetului, să poată „recunoaște” numerele până la 1.000 și să fie apt să-și scrie numele și să citească „cuvinte scurte”. Rezultatul: în 2014, 50% din militarii armatei afgane erau, în continuare, analfabeți:

A fost foarte greu să recrutezi rapid și să găsești oameni cu pregătire. Obiectivul principal, de a atrage cât mai mulți recruți, avea și o componentă antiteroristă: pentru că dacă nu îi atrăgeau ei, îi atrăgeau talibanii. Miza: atragi cât mai mulți ca să-i plătești și să-i ții sub control, pentru a nu deveni bazin de recrutare pentru talibani”.

Acest mod de gândire nu i-a împiedicat deloc pe talibani să-și infiltreze oameni în structurile de securitate și armată, care au dus la apariția și răspândirea așa-numitelor incidente „green on blue” („verde contra albastru”, după codul de culori folosit în hărțile militare în care „roșii” sunt inamicul, „albaștrii” – forțele proprii, iar „verzii” – aliații), în care militari afgani „au întors armele” și au ucis militari NATO. Instrucția armatei afgane a început de jos în sus. Mai întâi, soldații și abia apoi ofițerii superiori. „În aceste condiții, comanda militară a fost extrem de greu de dezvoltat”

Până în 2014, SUA nu a permis implicarea militarilor afgani în operațiunile împotriva talibanilor, în cadrul operațiunii «Enduring Freedom». Operațiunea a fost coordonată de SUA, sub umbrela ISAF”, au precizat pentru digi24.ro, surse militare.

Practic, din 2001-2002, afganii au primit doar resurse, fără a fi implicați direct în operațiunile militare împotriva talibanilor. În 2002, s-a pus, în premieră pe tapet ideea necesității antrenării și formării unei noi armate afgane. „Procesul de mentorizare a trupelor afgane a fost de jos în sus”, au spus sursele digi24.ro. Inițial s-a început instruirea soldaților, la nivel de grupă și pluton. Apoi, în cadrul misiunii de „mentorizare” OMLT, s-a inițiat instruirea trupelor și a cadrelor militare la nivel de companie și batalion.

În 2015 a început „Resolute Support”, prin care a început să se pună accent mai mare pe pregătirea armatei și forțelor de securitate afgane. „Abia după 2014 a început instrucția ofițerilor superiori, misiuni care s-au axat pe mentorizarea ofițerilor de Stat Major, care presupuneau coordonare de acțiuni la nivel de regiment/brigadă etc”, au spus sursele citate.

„S-a început cu grupa, apoi au spus: vrem armată cu structuri inter-arme”, a explicat Degeratu.  În aceste condiții, comanda militară a fost extrem de greu de dezvoltat, datorită corupției și lipsei de experiență: au fost cazuri de persoane care au ajuns colonei sau generali după doar doi ani.În mod normal, ar trebui să treacă vreo 20 de ani (timpul normal pentru a avansa până la un grad superior – colonel sau general), a spus Degeratu. „În toți acești ani, trebuie să treci prin comanda nu știu câtor unități, de la pluton, companie, regimente, divizii. Nu e așa de simplu”.

În plus, lupta cot la cot cu militarii afgani a dezvoltat o dependență păbugoasă de tot ce înseamnă sprijin venit de la americani: depedență logistic, dependență de sprijin aerian, dar și de de informații (intelligence). Alt efect ale cărei consecințe au dus la corupție generalizată: disponibilitatea fondurilor pentru instruire a dus la o presiune din partea Congresului SUA, care cerea „să se vadă cât mai mulți soldați (afgani)”, după cum a mai precizat Degeratu.

Comandanții primeau foarte mulți bani pentru salariile soldaților, dar, de fapt, o parte din ei erau fantome. De aici, fenomenul corupției generalizate în armata afgană”, a spus analistul militar. Vezi cazul generalului afgan care o ducea bine-mersi, în palat, până în momentul în care talibanii i-au bătut la poartă. În astfel de condiții este greu, dacă nu imposibil ca, într-un an, cel mult doi, să dezvolți mari unități, la nivelul unei armate întregi, care să aibă un nivel ridicat de pregătire. Asta, în condițiile în care jumătate din armată nu știe carte, iar un sfert din militari dezertează.

Dezertările ajunseseră la 24% pe an. Practic, 24% din soldați dipăreau din unitășți. Asta însemna că trebuia reluat procesul de recrutare și să aduci alți oameni”, a spus Degeratu.

Au existat, de asemenea, relatări despre talibani și strategia acestora de cumpărare a generalilor, pentru a depune armele. În plus, dacă la nivelul forțelor coaliției se știa că un anumit general afgan era corupt, nu s-a încercat să se pună presiuni pe autoritățile afgane în vederea înlăturării sau pensionării acelui ofițer superior, au mai spus sursele citate. Iar în momentul când talibanii au declanșat ofensiva s-au văzut efectele tuturor acestor cauze. Singurele speranțe s-au pus în forțele special afgane, care au beneficiat de un program de pregătire și instrucție cu mult superior față de restul forțelor regulate. Au existat, de asemenea, relatări despre talibani și strategia acestora de cumpărare a generalilor, pentru a depune armele. În plus, dacă la nivelul forțelor coaliției se știa că un anumit general afgan era corupt, nu s-a încercat să se pună presiuni pe autoritățile afgane în vederea înlăturării sau pensionării acelui ofițer superior, au mai spus sursele citate. Iar în momentul când talibanii au declanșat ofensiva s-au văzut efectele tuturor acestor cauze. Singurele speranțe s-au pus în forțele special afgane, care au beneficiat de un program de pregătire și instrucție cu mult superior față de restul forțelor regulate. Conform unor relatări, acești militari au fost însă trădați și lăsați să moară. În urmă cu o lună, talibanii au executat un astfel de comando, care se predase după lupte violente în orașul Dawlat Abad din provincia Faryab. 

S-au rupt toate legăturile. Comandanții mai mici ar fi dorit să lupte, dar deja se primeau ordine, sunt relatări în acest sens, care spuneau că primeau ordine să nu reziste. Deci, talibanii pur și simplu au cumpărat cu bani lipsa de combativitate a armatei”, a spus Claudiu Degeratu.

Afganii din România, îngroziți de soarta rudelor: „Știm că nu poți să te agăți de avion, dar o fac de disperare, e ultimul nivel”

Imaginile cu oamenii care s-au prins de roțile avionului pentru a putea evada din Kabul i-au îngrozit pe afganii care trăiesc în România. O tânără de 19 ani, stabilită în București, spune că acestea sunt scenele disperării, pe care nu le va uita niciodată. Fatima a vorbit cu rudele și prietenii săi din Afganistan, iar aceștia sunt îngroziți de noul regim taliban, care a început în micile orașe să aresteze jurnaliștii, polițiștii, militarii și funcționarii publici.

Fatima Sarwari, tânără afgană stabilită în România: E ultimul nivel de poorness, de sărăcie, când nu au nicio putere, când ești speriat. Știe toată lumea că nu poți să zbori pe avion, să iei roata și să mergi. E foarte logic, știm. Dar oamenii aceia au ajuns la acest nivel, că fac și asta ca să-ți salvezi viața. De disperare. Și e foarte dureros.

Fatima are 19 ani și e de patru ani în România, împreună cu familia ei – părinții și 4 frați. A vorbit cu rudele și prietenii săi din Afganistan, care i-au povestit speriați ce face noul regim taliban.

Fatima Sarwari: Deja au început. La fiecare 5 minute vin și îți cer cartea de identitate, nu poți să ieși unde vrei tu. Vin dintr-o dată la tine acasă și încep să caute acolo, și dacă găsesc jurnaliști, cei care au lucrat cu statul, poliția, militari, îi iau și nimeni nu știe de ei unde îi duc. E o atmosferă de teroare. Acum e foarte periculos și sunt foarte speriați. Sunt acasă, nu au ieșit deloc. Și acolo acasă, nu sunt liniștiți.

Noul regim a mai fost o dată la putere, iar guvernarea sa a lăsat sechele.

Fatima Sarwari: A fost o perioadă foarte, foarte grea și întuneric. De-asta avem culoarea asta, negru, pe steagul nostru. Asta înseamnă perioada de întuneric, care erau talibanii. Nu am putut face nimic. Nu am trăit viața noastră, noi afganii nu am trăit ce trebuie, nu trăim ca un om normal.

Fatima face un apel către marile puteri, pentru a-i ajuta pe afgani.

Fatima Sarwari: Am văzut mulți afgani, care au ajuns foarte greu aici. Au vândut tot, le-a fost foarte greu, au venit pe jos, au îndurat foamete, sete, unii au băut chiar și apă murdară, pentru că nu au găsit apă. (…) Noi vrem doar viața normală.

Florin Cîțu: Românii care se mai află în Afganistan să contacteze urgent Ambasadei României din Pakistan

Premierul Florin Cîțu a făcut un apel la românii care se află în Afganistan să contacteze Ambasada României din Pakistan. Aceasta, în condițiile în care un avion militar a fost trimis deja pentru evacuarea a 27 de români aflați pe aeroportul din Kabul.

În acest moment sunt 27 de cetățeni români pe aeroportul internațional din Kabul și urmează să fie evacuați cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române care a plecat spre Afganistan. Se fac de asemenea demersuri pentru recuperarea altor conaționali aflați la o fostă bază militară americană”, a spus Florin Cîțu într-o declarație de presă.

Aș vrea să reiterez un mesaj foarte important pentru toți cetățenii români care se mai află în Afganistan și nu au contactat încă misiunea diplomatică a României din Pakistan: să se adreseze urgent Ambasadei României la Islamabad și să comunice coordonatele proprii pentru a putea fi contactați în caz de necesitate”, a adăugat el.

România ar putea primi refugiați din Afganistan

Avem o discuție în CSAT săptămâna viitoare pentru a lua astfel de decizii (primirea de refugiați, n.r.). Pot să vă spun că avionul nostru va lua și alți cetățeni din Afganistan”, a declarat Cîțu.

Premierul nu a dorit să ofere informații despre numărul colaboratorilor afgani pe care România i-a avut la Kabul. „Avem această situație la MApN, este în lucru. Sunt informații care nu pot să le dau publice”, a precizat Cîțu.

Florin Cîțu a mai explicat că deocamdată nu există o discuție despre cote de refugiați afgani pentru țările UE.

„Ieri, după apelul de luni, au fost 8 persoane care au contactat ambasada din Pakistan. Nu am datele de aseară, dacă au mai existat cetățeni care să fi contactat ambasada.”

Preşedintele Germaniei: „Scenele din Afganistan sunt o ruşine pentru Occident

Scenele de deznădejde de pe aeroportul din Kabul, după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, sunt „o ruşine pentru Occident”, a declarat marţi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier.

Imaginile de deznădejde de pe aeroportul din Kabul sunt o ruşine pentru Occidentul politic„, a subliniat președintele german, insistând asupra „tragediei umane” prin care trec afganii care încearcă cu disperare să plece din ţară şi „pentru care (pentru tragedie) noi suntem co-responsabili”. După o ofensivă-fulger într-un moment în care americanii se retrag din Afganistan, talibanii au preluat controlul în această ţară, generând scene de haos absolut pe aeroportul din Kabul, singura cale de ieşire de pe teritoriul afgan. Aceasta este „o cenzură politică ce ne zguduie şi care va schimba lumea”, a mai spus preşedintele german, în timp ce americanii au programat să-şi încheie retragerea definitivă a trupelor lor din Afganistan la sfârşitul lunii.

Germania, care la fel ca alte ţări occidentale încearcă în această stare de debusolare să organizeze o operaţiune de evacuare, „trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru a le asigura securitatea” cetăţenilor săi, „precum şi tuturor afganilor care i-au susţinut de-a lungul anilor„, potrivit lui Steinmeier.

Un avion militar german, care a reuşit să aterizeze în timpul nopţii la Kabul, a reuşit în final să ia la bordul său doar şapte persoane, în condiţiile în care alte câteva sute aşteaptă să poată ajunge în Germania. Liderii germani nu şi-au ascuns în ultimele zile nemulţumirea faţă de SUA, care au decis să se retragă din Afganistan, grăbind astfel revenirea talibanilor la putere. Ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a îndemnat marţi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ai cărei reprezentanţi se reunesc în cursul zilei în regim de urgenţă, să tragă învăţăminte din eşecul său în Afganistan.

La rândul său, cancelarul federal german Angela Merkel a calificat situaţia drept „amară, dramatică şi teribilă” şi a dat de înţeles că decizia Washingtonului de a-şi retrage trupele din Afganistan a fost luată din raţiuni de politică internă americană. Nu în ultimul rând, Armin Laschet, liderul partidului conservator german al Angelei Merkel şi candidat la preluarea funcţiei de cancelar federal, a calificat luni retragerea trupelor occidentale drept „cel mai mare fiasco al NATO de la crearea sa”, în 1949.

Disensiuni în NATO. După ce a criticat SUA pentru retragerea din Afganistan, Marea Britanie exclude revenirea în această țară

Talibanii au preluat duminică controlul în Kabul și, practic, asupra întregului Afganistan. Ultimul bastion necucerit este aeroportul situat la nord de Kabul, unde forțe americane și ale aliaților organizează evacuarea propriilor cetățeni, dar și a miilor de afgani care nu vor să trăiască sub un regim taliban. Talibanii au promis că vor fi pașnici și nu vor încălca drepturile civililor, însă situația este departe de a putea fi catalogată drept stabilă. Premierul britanic Boris Johnson a declarat miercuri că este „o iluzie” să se creadă că vreo naţiune membră NATO ar vrea să reînceapă acţiunea militară în Afganistan după ce talibanii au preluat acolo puterea.

În opinia mea, este o iluzie să se creadă că vreunul dintre partenerii noştri doreşte continuarea prezenţei militare sau o soluţie militară impusă de NATO în Afganistan„, a declarat Johnson în timpul unei sesiuni extraordinare a parlamentului.

Această idee s-a sfârşit odată cu încheierea misiunii de luptă în 2014 şi eu nu cred că desfăşurarea a zeci de mii de militari britanici care să lupte împotriva talibanilor constituie o opţiune”, a mai spus premierul britanic, citat de Reuters.

În faţa degradării situaţiei din Afganistan, guvernul lui Boris Johnson a criticat deschis decizia americană de retragere a trupelor din Afganistan, care a condus la plecarea forţei NATO, din care făceau parte şi britanicii. El a exclus în schimb orice intervenţie militară în această ţară.

Luni, ministrul britanic de externe Ben Wallace a calificat revenirea la putere a talibanilor în Afganistan drept „un eşec al comunităţii internaţionale”. Cu toate acestea, el a asigurat că angajamentul britanic în Afganistan, care a costat viaţa a 457 soldaţi britanici în cei 20 de ani de misiune, „nu a fost degeaba„.

Preşedintele Republicii Cehia, Milos Zeman, a criticat SUA şi NATO, organizaţie din care ţara sa face parte din 1999, pentru retragerea militară din Afganistan. Zeman anticipează că talibanii vor crea un centru terorist din care vor lansa atacuri în întreaga lume. Într-un interviu acordat portalului Parlamentni listy, şeful statului ceh apreciază că „eşecul” NATO în ţara asiatică va submina încrederea unora dintre partenerii mai mici ai organizaţiei cu privire la capacitatea de răspuns a alianţei în cazul unei crize, scrie Agerpres, preluând agenția EFE. Zeman, care ocupa postul de prim-ministru social-democrat atunci când Cehia a aderat la NATO, susţine că el personal l-a avertizat atât pe actualul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, cât şi pe predecesorul său, republicanul Donald Trump, că retragerea trupelor din Afganistan este „o laşitate” care nu va avea niciun efect pozitiv. Preşedintele ceh a mai avertizat totodată că Statele Unite şi-au pierdut prestigiul ca lider mondial în urma retragerii din Afganistan şi că cele întâmplate ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea existenţei NATO. În fapt, Zeman a ajuns chiar să declare că a investi în Alianţa Nord-Atlantică este „o risipă de bani” şi că Republica Cehă ar trebui să-şi redirecţioneze cheltuielile către bugetul apărării naţionale.

Preşedintele ceh a atras atenţia că talibanii au finanţarea asigurată graţie traficului de opiu, Afganistanul fiind principalul producător la nivel mondial al acestui drog, şi că gruparea islamistă radicală va crea un centru terorist de unde va realiza atacuri în întreaga lume. Pe de altă parte, Milos Zeman a atras în repetate rânduri atenția prin pozițiile sale controversate, care l-au adus în situația de a fi catalogat drept un apropiat al Rusiei. El a șocat recent după ce a pus la îndoială teza emisă de propriul său guvern privind implicarea Rusiei în explozia unui depozit de armament din Cehia, motiv pentru care guvernul de la Praga anunțase la 17 aprilie expulzarea a 18 diplomați ruși. Pozițiile sale au stârnit proteste de stradă la Praga, cehii acuzându-l că este pro-rus.

Talibanii sunt „pregătiţi să protejeze” accesul către aeroportul din Kabul pentru civilii evacuaţi de americani, a declarat marţi consilierul preşedintelui american pentru securitate naţională, Jake Sullivan. Mii de americani care trăiesc în Afganistan şi afgani care i-au ajutat pe occidentali vor să părăsească ţara de teama represaliilor talibanilor, dar sunt încă blocaţi în afara aeroportului în zone controlate de insurgenţi.

Până acum, armata SUA a evacuat peste 3.200 de persoane din Afganistan, în special personalul american, cu ajutorul unor avioane militare, a declarat marţi un oficial de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit AFP. În afară de aceste 3.200 de persoane, aproape 2.000 de refugiaţi afgani au fost evacuaţi spre Statele Unite, a precizat oficialul citat.

Insurgenţii au comunicat Statelor Unite „că sunt gata să protejeze transportul în siguranţă al civililor către aeroport şi intenţionăm să îi facem să respecte acest angajament”, a dat asigurări responsabilul american, în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, potrivit AFP. Cu toate acestea, el a făcut referire la unele informaţii potrivit cărora oameni ar fi fost „întorşi din drum, împinşi sau chiar bătuţi” în drum spre aeroport.

Sesizăm acest lucru printr-un canal de comunicare cu talibanii pentru a încerca să rezolvăm aceste probleme. (…) Dar, în general, am constatat că oamenii au putut ajunge la aeroport”, a spus el. „Un număr foarte mare au reuşit să ajungă la aeroport”, a menţionat oficialul american, recunoscând totuşi că „situaţia se schimbă de la oră la oră”.

Cu toate acestea, la Berlin, şeful diplomaţiei germane a criticat obstacolele puse de talibani afganilor care doresc să părăsească ţara.

Talibanii au înfiinţat puncte de control în tot oraşul şi controlează întreaga zonă şi zona înconjurătoare a aeroportului”, a spus Heiko Maas. Singurele persoane autorizate să intre în aeroport sunt „străini, dar niciun lucrător local sau cetăţean afgan” nu are acces, a menţionat el. UE „va trebui să discute” cu talibanii „cât de curând va fi necesar” pentru că aceştia „au câştigat războiul” în Afganistan. Acest lucru nu implică însă recunoaşterea oficială a noului regim în perioada imediată, a spus marţi Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene.Cofondatorul și liderul adjunct al talibanilor, Mullahul Abdul Ghani Baradar, a revenit în Afganistan, a declarat marți Muhammad Naeem Wardak, purtătorul de cuvânt al biroului politic al talibanilor, citat de CNN.

În această după-amiază, o delegație de rang înalt a Emiratului Islamic, condusă de Mullahul Baradar, Adjunct Politic și Șef al Biroului Politic al Emiratului Islamic al Afganistanului, a sosit în țara sa iubită și a aterizat pe Aeroportul Kandahar”, a scris Wardak pe Twitter.

O sursă care cunoaște mișcările lui Baradar a confirmat marți pentru CNN că Baradar a plecat de la Doha, Qatar, în provincia Kandahar din Afganistan. Liderul adjunct și cofondatorul mișcării talibane nu a mai pus piciorul în Afganistan de 20 de ani. În prezent, el conduce biroul politic al talibanilor. În 2010 a fost arestat în Pakistan de forțele de securitate ale țării și eliberat în 2018, când SUA și-au intensificat eforturile de a părăsi Afganistanul. Baradar este considerat probabilul viitor președinte al Emiratului Islamic al Afganistanului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (HCR) a cerut marţi interzicerea repatrierilor cetăţenilor afgani, inclusiv în cazul solicitanţilor de azil ale căror cereri sunt respinse.

Ţinând cont de deteriorarea rapidă a situaţiei în materie de securitate şi drepturile omului în părţi mari ale ţării (Afganistan) şi de situaţia de urgenţă umanitară în desfăşurare, HCR le cere statelor să pună capăt repatrierilor forţate ale cetăţenilor afgani în cazul cărora s-a decis anterior că nu este nevoie de protecţie internaţională”, a declarat o purtătoare de cuvânt a HCR, Shabia Mantoo, într-o conferinţă de presă la Geneva, potrivit AFP şi Reuters.

Într-un comunicat, agenţia ONU face un apel la „interzicerea returnărilor forţate ale cetăţenilor afgani” şi salută măsurile recente luate de mai multe ţări pentru a suspenda expulzările solicitanţilor de azil respinşi.

De la începutul anului, peste 550.000 de afgani au fost strămutaţi în interiorul ţării, din cauza conflictului şi a insecurităţii. Dacă până acum civilii nu au plecat decât sporadic şi în număr mic către ţările vecine Afganistanului, situaţia continuă să evolueze rapid”, a spus Mantoo.

Liderii talibani le-au ordonat luptătorilor să fie disciplinați și să nu intre în nicio clădire diplomatică și să nu oprească nicio mașină de ambasadă, iar localnicilor le-au transmis că pot să-și vadă de treburi ca de obicei,a declarat marți un lider al grupării pentru Reuters.

Talibanilor li s-a ordonat la toate nivelele să se asigure că nu deranjăm prezența niciunei țări străine în Afganistan”, a declarat liderul taliban, care a refuzat să se prezinte.

Marea Britanie va primi „pe termen lung” 20.000 de refugiați din Afganistan, în special femei, fete şi minorităţi religioase

Guvernul britanic a anunţat lansarea unui program pentru primirea „pe termen lung” a 20.000 de refugiaţi afgani, dintre care 5.000 în primul an.

Avem o datorie faţă de toţi cei care au lucrat cu noi pentru a face din Afganistan un loc mai bun în ultimii 20 de ani. Mulţi dintre ei, în special femeile, au acum nevoie urgent de ajutorul nostru”‘, a declarat premierul Boris Johnson, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne.

El a spus că este „mândru că Regatul Unit a reuşit să pună în aplicare această măsură pentru a-i ajuta pe ei şi familiile lor să trăiască în siguranţă în Regatul Unit”.

Şeful guvernului va prezenta acest nou program miercuri dimineaţă deputaţilor care şi-au întrerupt vacanţa de vară pentru a dezbate subiectul în Camera Comunelor. Ca urmare a deteriorării rapide a situaţiei, au fost apărut critici, inclusiv în rândurile conservatorilor lui Boris Johnson, privind gestionarea crizei în Afganistan. Noul program anunţat îşi propune să primească în primul an 5.000 de cetăţeni afgani „ameninţaţi de criza actuală”, în special femei, fete şi minorităţi religioase, potrivit Ministerului de Interne. Guvernul britanic nu a specificat intervalul de timp în care vor fi primiţi 20.000 de afgani, menţionând doar că este voeba de o măsură „pe termen lung”, dar acest nou program este inspirat de unul pentru refugiaţii sirieni care a permis stabilirea a 20.000 dintre aceştia în şapte ani, din 2014 până în 2021, notează AFP.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Talibanii anunță CE URMEAZĂ pentru afgane. „Au bătut la ușă de trei ori. A patra oară au intrat și au omorât-o în bătaie”. România ar putea primi refugiați

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *