Românii pășesc în a doua jumătate a anului 2026 purtând o stare de spirit profund apăsată, marcată de un pesimism tot mai accentuat, conform datelor celui mai recent studiu Consumer Sentiment România 2026, realizat de firma de cercetare MKOR. Barometrul indică faptul că 87% dintre cetățeni se încadrează în prezent în categoria pesimiștilor, o creștere considerabilă de la nivelul de 74% înregistrat în al treilea trimestru din 2023. În același interval de timp, ponderea celor optimiști s-a înjumătățit drastic, prăbușindu-se de la 16% la un minim istoric de doar 8%. Grijile populației pornesc de la acoperirea cheltuielilor de zi cu zi în propria gospodărie și de la nesiguranța locului de muncă, extinzându-se apoi la nivel național către un climat marcat de corupție, instabilitate politică și perspectiva concedierilor.
Cea mai mare îngrijorare la nivelul fiecărei familii rămâne costul vieții de bază. În al doilea trimestru din 2026, 52% dintre respondenți au indicat că asigurarea cheltuielilor zilnice constituie o presiune majoră, iar deși valoarea este puțin mai mică comparativ cu nivelul de 57% din trimestrul al treilea din 2023, această temere s-a menținut neîntrerupt pe primul loc în toți cei trei ani analizați de cercetare. Gravitatea situației financiare reiese din faptul că, în ultimele 12 luni, un sfert din gospodării au fost obligate să apeleze la economii pentru a-și acoperi cheltuielile elementare, iar un procent de 23% a fost nevoit să facă împrumuturi. Doar un sfert dintre familii, mai exact 25%, au reușit să-și acopere cheltuielile curente exclusiv din veniturile obținute, semn că presiunile economice nu privesc achizițiile importante sau vacanțele, ci însăși funcționarea de bază a menajului. Pe lângă dificultățile financiare curente, stabilitatea venitului reprezintă a doua mare sursă de stres. Procentul celor care se declară îngrijorați de siguranța propriului loc de muncă a crescut la 32%, în comparație cu 22% în al treilea trimestru din 2023, fiind singura temere individuală cu o creștere aproape continuă în perioada analizată. Anxietatea se amplifică când este privită piața muncii în ansamblu: 54% dintre respondenți anticipează o creștere a numărului de șomeri (față de 37% în primul trimestru din 2024), în timp ce 46% menționează că remarcă deja o majorare a șomajului, față de doar 22% în urmă cu doi ani. Contextul este accentuat și de faptul că aproape 40.000 de angajați au fost concediați doar în primul trimestru din 2026.
Aceste frici sunt adâncite de percepția asupra prețurilor. În al doilea trimestru din 2026, 75% dintre români afirmă că prețurile au crescut semnificativ, iar 69% anticipează că ritmul scumpirilor va continua sau chiar se va accelera. Cele mai acute creșteri sunt resimțite la produsele indispensabile: alimente (86%), carburanți (74%) și utilități (69%), în timp ce cursul valutar este perceput ca problemă de 45% dintre cetățeni, iar taxele de 42%. În perspectiva următoarelor 12 luni, dintre cei ce prevăd noi scumpiri, 92% se așteaptă la prețuri mai mari la alimente, 78% la carburanți, 66% la taxe și impozite, iar 63% la servicii. Când atenția se mută de la nivelul individual la cel macroeconomic, nivelul de neliniște devine și mai accentuat. Măsurată pe o scară de la -2 la +2, evaluarea generală a economiei României scade în al doilea trimestru din 2026 la -1,27, o valoare considerabil mai slabă decât percepția asupra propriei gospodării (-0,86) sau a locului de muncă (-0,66). Așteptările pentru anul următor păstrează un scor preconizat extrem de negativ, de -1,12, arătând că populația percepe situația țării ca fiind chiar mai gravă decât situația personală.
În topul problemelor naționale, corupția ocupă detașat prima poziție, fiind menționată de 47% dintre români. Această temă s-a plasat pe primul loc în 11 din cele 12 trimestre studiate, atingând un maxim de 60% în al patrulea trimestru din 2024, singura excepție fiind al treilea trimestru din 2024, când taxele și impozitele au trecut temporar pe primul loc cu 51%. De asemenea, instabilitatea politică a revenit brutal în prim-plan, fiind indicată de 36% dintre respondenți în al doilea trimestru din 2026, o creștere rapidă de 12 puncte procentuale față de ultimul trimestru din 2025, când scăzuse la 21% de la un nivel de 35% în trimestrul al treilea din 2025. Totodată, fiscalitatea continuă să îngrijoreze peste o treime din populație, 35% dintre cetățeni plasând taxele și impozitele printre marile probleme ale țării. Deși este un procent aflat sub vârfurile de 51% din trimestrele anterioare, tema rămâne centrală în nesiguranța economică generală. La nivel macroeconomic, teama de concedieri s-a triplat în trei ani, ajungând la 14% de la doar 5% în trimestrul al treilea din 2023, menținându-se la acest prag de patru trimestre consecutive.
Analiza realizată de MKOR evidențiază astfel două cercuri interconectate ale anxietății: cel imediat, al nevoilor zilnice și al salariului, și cel al statului, definit prin corupție, schimbări politice, taxe și teama de șomaj. Cercetarea s-a desfășurat trimestrial, pe eșantioane ponderate cuprinse între 1.000 și 2.486 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, urmărind dinamica percepției publice pe parcursul a 12 trimestre, din trimestrul al treilea din 2023 până în al doilea trimestru din 2026, prin intermediul Panelului de Consumatori MKOR.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google