Invadarea Ucrainei de către Rusia, care a început la sfârşitul lunii februarie, a avut un impact sever asupra pieţelor alimentare globale. Cele două ţări sunt considerate doi dintre cei mai importanţi exportatori de cereale la nivel mondial. Statele membre G20, inclusiv Rusia, au promis că vor „acţiona pentru a promova securitatea alimentară şi energetică şi a sprijini stabilitatea pieţelor, oferind susţinere temporară şi direcţionată”, potrivit comunicatului comun.
Grupul G20 al principalelor economii ale lumii este „profund preocupat” de criza alimentară globală, potrivit unui proiect pentru o declaraţie finală comună a summitului de la Nusa Dua, în Indonezia, informează marţi DPA. „Vom întreprinde acţiuni coordonate suplimentare pentru a aborda provocările pentru securitatea alimentară, inclusiv creşterea preţurilor şi penuria de produse alimentare şi îngrăşăminte la nivel global”, adaugă documentul citat.
Planul lui Zelenski
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat un plan în zece puncte despre cum trebuie să se încheie războiul. El le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să nu mai fie divizați şi să devină „co-creatori ai păcii”, potrivit Ukrinform.
1) Securitate nucleară – Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean;
2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine – asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu;
3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti.
4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula „toţi pentru toţi”;
5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale;
6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă.
7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război;
8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei;
9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev.
10) Stabilirea sfârşitului războiului. „Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului”, a spus Zelenski.
Zelenski a refuzat orice compromis cerut pentru pacea cu Rusia
Lideri prezenţi la summitul G20 din Indonezia nu au reuşit să cadă de acord cu privire la un proiect de rezoluţie care condamna invazia rusă din Ucraina. Majoritatea celor prezenţi sprijină însă declaraţia conform căreia războiul provoacă imense suferinţe umane şi exacerbează fragilităţile existente ale economiei globale. Rusia a acuzat ţările occidentale că încearcă să politizeze comunicatul.
Anterior, preşedintele Zelenski le-a spus participanţilor la summit că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar putea să fie şi trebuie oprit: „Vreau ca acest război rusesc agresiv să se încheie rapid şi pe baza Cartei ONU şi a legislaţiei internaţionale. Ucrainei nu ar trebui să i se ceară să aprobe compromisuri cu privire la suveranitatea sa, integritatea sa teritorială şi independenţa sa. Rusia afirmă că doreşte să pună capăt războiului; să dovedească acest lucru cu acţiuni”.
Lavrov: „Depășește normele de decență!”
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a caracterizat discursul susţinut de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, de la summitul G20 drept o performanță care depășește normele de conduită și decență. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a mai spus că discursul lui Zelenski a fost folosit în încercarea de a distrage atenția de la agenda reală, după cum relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți, la conferința de presă susţinută marți, în marja summitului G20, că liderul ucrainean trebuie „disciplinat” de Occident pentru a se ajunge la un acord de pace, conform Interfax, scrie Rador.
„În ceea ce privește informaţiile conform cărora americanii ar pregăti negocierile: astfel de zvonuri apar în permanenţă și apoi dispar cu același succes, iar noi nu mai reacționăm la aşa ceva”, a spus Lavrov. „Dorim să vedem probe evidente, potrivit cărora Occidentul este la modul serios interesat să-l disciplineze pe Zelenski și să-i explice că această situaţie nu mai poate continua, că acaestă situaţie nu este în interesul poporului ucrainean”, a adăugat el.
El a menționat că discursul de 20 de minute al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de la summitul G20, care a fost difuzat de pe o înregistrare, indică faptul că „deocamdată, el nu ascultă de niciun sfat venit de la occidentali”.
În replică, secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională din Ucraina, Oleksi Danilov, sfătuiește Kremlinul să îndeplinească toate cele 10 condiții anunţate de președintele Volodimir Zelenski şi să facă acest lucru cât mai curând posibil, „fiindcă poziția se poate schimba”.
„Rusia nu ar trebui să piardă timpul. Cu cât Kremlinul sabotează mai mult timp cele 10 condiții de pace ale președintelui Zelenski, cu atât situația pentru Kremlin este mai catastrofală și poziția Ucrainei mai dură”, a scris Danilov pe Twitter. Acesta și-a exprimat încrederea că „planul de pace al președintelui Zelenski va fi implementat în totalitate și la termen”.
În cadrul unei intervenţii online la summitul G20, președintele Volodimir Zelenski a prezentat un plan conţinând 10 puncte care ar trebui să oprească agresiunea rusă și să asigure securitatea Ucrainei. Printre acestea se numără retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei și încetarea ostilităților, precum și crearea unui tribunal special pentru crimele Rusiei împotriva Ucrainei și plata despăgubirilor. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept zvonuri informaţiile potrivit cărora Statele Unite ar pregăti negocierile cu privire la Ucraina, relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI.
Lavrov a mai susţinut că Rusia nu refuză negocieri cu Ucraina. El a făcut acest anunţ în marja Summitului G20 din Bali. De asemenea, ministrul rus de externe a mai declarat că solicitările formulate de partea ucraineană sunt inadecvate.
Ursula von der Leyen a răbufnit la summitul G20
Moscova este mai interesată de utilizarea gazului ca armă – chiar dacă acest lucru înseamnă distrugerea, nu comercializarea lui – ca răspuns la sancţiunile occidentale contra Rusiei după invadarea Ucrainei, a acuzat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul primei sesiuni a summitului G20 găzduit de Indonezia, transmite DPA.
„Vedem că Rusia îşi arde gazul mai degrabă decât îl vinde”, a subliniat Von der Leyen. Potrivit şefei executivului comunitar, comportamentul Rusiei „creează penurie pe pieţele energetice mondiale şi cauzează explozia preţurilor”.
De aceea, Uniunea Europeană a susţinut propunerea de introducere a unui plafon la preţul petrolului, a adăugat Ursula von der Leyen, subliniind că vor avea de câştigat şi ţările cu venituri medii şi mici.
„Dar cel mai bun răspuns al nostru la această situaţie este de a accelera tranziţia către forme curate de energie. Acesta este singurul răspuns atât la criza energetică, cât şi la cea climatică şi oferă, de asemenea, oportunităţi enorme pentru alte regiuni ale lumii”, a accentuat şefa executivului comunitar.
În acest context, Europa va investi cel puţin 4 miliarde de euro în energii regenerabile, precum hidrogenul, în următorii cinci ani, ceea ce va atrage investiţii private masive. De partea sa, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat Rusia pentru utilizarea energiei ca armă, efectele negative simţindu-se nu doar în Europa, ci în întreaga lume.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google