Suedia și Finlanda invitate de SUA să adere la NATO. Rusia ameninţă cu ARME NUCLEARE pentru „restabilirea echilibrului”

Statele Unite nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa, a afirmat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, potrivit Reuters.

Fără a ne referi la anumite ţări în special, nu am avea temeri că o extindere a alianţei defensive ar face altceva decât să promoveze stabilitatea pe continentul european”, a declarat Ned Price într-o conferinţă de presă.

Reprezentantul diplomaţiei SUA a răspuns astfel unei întrebări legate de posibilitatea ca Rusia să escaladeze confruntarea din Ucraina în cazul în care Suedia şi Finlanda ar adera la Alianţa Nord-Atlantică. Şefa guvernului finlandez Sanna Marin a anunţat miercuri că ţara sa va lua „peste câteva săptămâni” decizia dacă va cere aderarea la NATO.

Există diferite perspective de a cere aderarea la NATO sau nu, şi trebuie să le analizăm foarte atent”, a spus Sanna Marin, într-o conferinţă de presă la Stockholm alături de omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson.

Aceasta din urmă a declarat că este importantă o analiză detaliată cu privire la o eventuală candidatură la NATO. Executivul suedez va prezenta spre finalul lunii mai o analiză a politicii de securitate. Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.

Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă, iar unele voci de la Helsinki susţinând chiar că ţara ar putea depune în mai sau iunie cererea de aderare la Alianţă. Un summit al NATO va avea loc în iunie la Madrid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.

Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, şi Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a anunţat miercuri premierul finlandez Sanna Marin. Medvedev a atenţionat că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO, Rusia îşi va întări forţele terestre, navale şi aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar. Totodată, el s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică – echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012. „Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri şi nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forţa mâna, ei bine… reţineţi că nu noi am propus asta”, a adăgat Medvedev.

Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a reacţionat joi şi a declarat, la postul lituanian BNS, că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfăşurate în exclava Kaliningrad înainte de actuala criză.

Actualele ameninţări ruse sunt destul de ciudate, în condiţiile în care, chiar şi fără actuala situaţie de securitate, ştim că ei păstrează arme la 100 de kilometri de frontiera Lituaniei”, a spus ministrul lituanian. „Arme nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad… (iar) comunitatea internaţională, ţările din regiune, sunt perfect conştiente de acest lucru… Ei (ruşii) folosesc aceasta ca pe ameninţare”, a adăugat Anusauskas.

La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat joi că ameninţarea Rusiei de a-şi întări prezenţa militară, inclusiv nucleară, în regiunea baltică nu este „nicio noutate”.

Rusia a declanşat pe 24 februarie o invazie asupra Ucrainei, în care au fost deja ucişi mii de oameni şi care a dus la strămutarea mai multor milioane de persoane şi a generat temeri cu privire o confruntare mai extinsă între Rusia şi SUA. Vladimir Putin susţine că „operaţiunea militară specială” din Ucraina este necesară pentru că SUA folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia, iar Moscova este nevoită să reacţioneze împotriva persecutării populaţiei rusofone din Ucraina. La rândul său, Ucraina spune că luptă împotriva unei uzurpări de teritorii în stil imperialist şi că acuzaţiile lui Vladimir Putin de genocid sunt nişte inepţii.

Ministrul finlandez pentru afaceri europene, Tytti Tuppurainen, a declarat că este „foarte probabil” ca Finlanda să solicite aderarea la NATO, subliniind faptul că invazia rusă din Ucraina reprezintă „un semnal de alarmă pentru noi toți”, potrivit Sky News.

Miercuri, premierul Finlandei, Sanna Marin, a efectuat o vizită la Stockhom pentru o discuție cu omoloaga sa suedeză, Magdalena Andersson, despre situația de securitate din cele două țări, care fac parte din Uniunea Europeană, dar nu și din Alianța Nord-Atlantică. Tytti Tuppurainen a atras atenția asupra pericolului provocat de invazia Rusiei în Ucraina, însă susține că solicitarea aderării la NATO nu este încă o decizie „luată în totalitate”. „Poporul finlandez pare să se fi hotărât deja”, a spus ea.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a explicat că a prezentat parlamentului finlandez un raport care, printre alte chestiuni de securitate, analizează o eventuală aderare a Finlandei la NATO. O decizie va fi luată în următoarele săptămâni, spune prim-ministrului guvernului de la Helsinki.

„Există diverse perspective pentru a solicita sau a nu fi membru NATO și trebuie să le analizăm cu multă atenție. Însă cred că procesul nostru va fi destul de rapid, se va întâmpla în termen de săptămâni”, susține Sanna Marin.

Statutul de membru NATO conferă garanțiile de securitate

Premierul Finlandei a explicat că doar statutul de membru NATO conferă garanțiile de securitate specifice Alianței Nord-Atlantice.

„Arhitectura de securitate a UE s-a schimbat fundamental, după invazia rusă în Ucraina. Schimbarea peisajului de securitate face necesar să analizăm cum să asigurăm pacea în Finlanda și în regiunea noastră pe viitor”, a explicat liderul finlandez, într-o conferință de presă desfășurată după întrevederea cu omoloaga sa din Suedia.

„Țările noastre vor continua să furnizeze material și sprijin financiar pentru Ucraina și susținem creșterea ajutorului de la Uniunea Europeană, inclusiv arme. De asemenea, solicit noi sancțiuni în UE pentru a face mai dificil pentru Rusia să își continue eforturile militare”, a adăugat prim-ministrul Finlandei.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.