Subiecte sensibile la Summitul G7: De la Rusia și China, la taxarea multinaționalelor și lupta cu schimbările climatice

Liderii celor mai puternice șapte economii ale lumii vor discuta, pentru trei zile, în Cornwall, Marea Britanie, cele mai importante subiecte de pe agenda mondială. Summitul G7, care începe vineri și se termină duminică, marchează prima vizită în străinătate a lui Joe Biden de la preluarea mandatului de președinte al SUA. Grupul celor Șapte este forumul internațional care reunește principalele economii avansate din lume. Acestea sunt Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. Rusia s-a alăturat în 1998, creând G8, însă a fost exclusă în 2014, după ce a anexat Crimeea.

În acest an au fost invitate să participe și India, Coreea de Sud și Australia. De asemenea, la întruniri participă și liderii UE, președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European. Marea Britanie găzduiește summitul, deoarece deține președinția rotativă a G7. Întâlnirea din acest an are loc în orașul de coastă Carbis Bay din Cornwall, cea mai sud-vestică regiune din Anglia și o destinație populară de vacanță pentru britanici. Marea Britanie găzduiește Summitul G7 într-un moment critic pentru lume, în timp ce marile economii încearcă să combată pandemia COVID-19 și să revină la abordarea altor chestiuni esențiale și urgente, cum ar fi promovarea comerțului liber și combaterea schimbărilor climatice, înainte de COP26 Conferința ONU privind schimbările climatice din noiembrie.

Este de așteptat ca Rusia și China să fie puncte de discuție la Summitul G7, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari cu privire la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei (și perspectiva unor sancțiuni mai dure) și politicile comerciale ale Chinei. Subiectul principal al discuțiilor din următoarele trei zile va fi recuperarea post-pandemie, inclusiv „un sistem global de sănătate mai puternic care ne poate proteja pe toți de pandemii viitoare”.

Peste 200 de foști lideri mondiali și miniștri de externe, inclusiv doi foști prim-miniștri ai Marii Britanii, Gordon Brown și Tony Blair, au scris liderilor G7 la începutul acestei săptămâni, îndemnându-i să accepte să acopere două treimi din costul de 46,6 miliarde de lire sterline al vaccinărilor extinse, în special în țările sărace. Un acord pentru a face acest lucru ar fi o moștenire a summitului din Cornwall. De asemenea, problema drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19 va fi discutată la summitul G7.

Problema renunțării la brevetele deținute de companiile care produc vaccin a fost ridicată de Statele Unite, care susțin această soluție cerută de țări precum India sau Africa de Sud, care spun că astfel va fi rezolvată problema accesului la vaccinuri a țărilor sărace. În interiorul UE sunt puncte de vedere diferite în legătură cu renunțarea la drepturile de proprietate. Dintre țările G7, Germania și Marea Britanie se opun renunțării la drepturile de proprietate intelectuală în timp ce Japonia și Canada au adoptat atitudini mai ambigue, dar nu și-au exprimat sprijinul total pentru o derogare. SUA au declarat că vor susține o derogare limitată, iar oficialii italieni au susținut această poziție. În privința asiguării accesului la vaccin al țărilor în curs de dezvoltare prin mecansimul COVAX, înaintea summitului, Statele Unite au anunțat că vor dona 500 de milioane de doze de vaccin.

Unul dintre obiectivele cheie ale lui Joe Biden la Summitul G7 este o dovadă de solidaritate occidentală înainte de viitoarea sa întâlnire cu Vladimir Putin la Geneva. Președintele SUA a scris în Washington Post că își propune să „adune democrațiile lumii” și să efectueze o resetare majoră a politicii externe după imprevizibilitatea predecesorului său, Donald Trump, care a renunțat la angajamentul față de NATO și s-a arătat deschis unor colaborări cu autocrații, inclusiv cu liderul rus.

Miniștrii de externe ai G7, după ce s-au întâlnit luna trecută pentru a pregăti summitul șefilor de stat, s-au declarat „profund îngrijorați” de „tiparul negativ al comportamentului iresponsabil și destabilizator al Rusiei”. După aterizarea în Marea Britanie miercuri seară, Biden a declarat că „vom clarifica faptul că SUA s-a întors și democrațiile lumii stau împreună pentru a aborda cele mai dificile provocări”. De asemenea, China va fi un subiect major pe agenda discuțiilor, lucru demonstrat de invitația către Australia, Coreea de Sud și India de a participa ca invitați. Agenda lui Biden este de a convinge națiunile europene să ia în serios amenințarea influenței Chinei asupra democrațiilor, pe măsură ce investițiile chineze în infrastructură și afaceri cresc în Europa. Boris Johnson, a cărui recentă revizuire a apărării și securității a promis o „înclinare indo-pacifică” reînnoită, dorește, de asemenea, să găsească modalități de cooperare pentru a diminua influența Beijingului.

Miniștrii de finanțe ai G7 au semnat săptămâna trecută un acord istoric la Londra, punând bazele unui regim fiscal global mai dur. Aceștia au stabilit un impozit global minim de cel puțin 15%. Reforma ar urma să limiteze capacitatea marilor corporații de a-și muta profiturile în paradisuri fiscale pentru a scăpa de taxe. Acordul ar putea servi drept bază pentru un un acord valabil la nivel mondial. Decizia are însă și opozanți, pe de o parte sunt cei care apreciază că impozitul minim stabilit la nivelul G7 este prea mic, în timp ce țări precum Irlanda, ţară membră UE cu un nivel mic al impozitului pe profitul companiilor, speră să poată să îşi păstreze o parte din beneficiile oferite de regimul fiscal atractiv practicat de mai mute decenii.

Discuțiile privind situația de urgență climatică vor fi mai simple decât în ​​ultimii ani, dintr-un motiv foarte simplu, sunt fără Donald Trump, apreciază The Guardian. Una dintre primele decizii ale lui Biden în calitate de președinte al SUA a fost să se alăture din nou Acordului climatic de la Paris. Pentru Boris Johnson miza este relativ mare, chiar dacă, în mare măsură, doar pe termen mediu. Summitul crucial al climei COP26 se ține la Glasgow în noiembrie, iar premierul britanic va dori să își construiască imaginea de lider în ceea ce privește lupta cu schimbările climatice. Ca atare, el va fi presat să iasă din acest weekend cu ceva clar și convenit în termeni politici, nu doar cu o altă reformulare a necesității de a face ceva.

La Summitul G7 participă președintele SUA Joe Biden, premierul Boris Johnson, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi, premierul canadian Justin Trudeau, premierul japonez Yoshihide Suga, cancelarul german Angela Merkel și președinții Comisiei și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

După Summitul G7, președintele SUA Joe Biden și prima doamnă Jill Biden vor avea o întâlnire cu regina Marii Britanii, la castelul Windsor. La plecarea din Regatul Unit, Joe Biden va călători la Bruxelles pentru summit-ul NATO, unde va avea o discuție privată cu președintele Turciei, Recep Erdogan. Turneul european al preşedintelui SUA se încheie cu întrevederea de la Geneva cu omologul rus Vladimir Putin, pe 16 iunie.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *