SUA și Rusia se amenință pe față că vor intra în RĂZBOI! Putin, apel la negociere cu NATO

Preşedintele rus, Vladimir Putin, vrea să înceapă negocieri cu NATO pentru a împiedica Alianţa să se extindă spre estul Europei, inclusiv cu arme, aproape de frontierele Rusiei, informează EFE.

„În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat el în timpul unei ceremonii de primire a scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin.

„Propunem în acest sens să începem negocieri de fond”, a spus Putin, care a subliniat că Rusia are nevoie de „garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale „nu şi-au respectat angajamentele verbale”.

„În special, toată lumea ştie despre promisiunile verbale că NATO nu se va extinde spre Est, dar că s-a întâmplat exact contrariul. Pe scurt, preocupările legitime ale Rusiei în materie de securitate au fost ignorate şi continuă să fie ignorate”, a subliniat liderul rus, referindu-se la extinderea aliată către ţările din fostul bloc comunist în 1999 (Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) şi 2004 (Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia şi Letonia).

„Nu cerem condiţii speciale. Înţelegem că orice acord trebuie să ia în mod inevitabil în considerare atât interesele Rusiei, cât şi ale tuturor ţărilor euro-atlantice. Situaţia calmă şi stabilă trebuie să fie garantată pentru toţi (…), fără excepţie”, a adăugat Putin.

El a denunţat faptul că unele ţări încearcă să limiteze dezvoltarea Rusiei, recurgând la sancţiuni şi instigând la tensiuni la graniţele sale.

„Ameninţarea la frontierele noastre occidentale este în creştere. Este suficient să ne uităm cât de aproape de graniţele Rusiei s-a apropiat infrastructura militară a Alianţei Atlantice. Pentru noi, acest lucru este mai mult decât grav”, a subliniat el.

Din acest motiv, a explicat preşedintele rus, Moscova ia măsuri „tehnico-militare”, deşi a insistat că a acuza Rusia că ameninţă pe cineva este „cel puţin iresponsabil”. În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut ministrului său de externe, Serghei Lavrov, să negocieze „garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.

Rusia a fost acuzată în ultimele săptămâni că a adunat peste 90.000 de soldaţi în apropierea graniţelor cu Ucraina cu scopul de a invada ţara vecină în timpul iernii. Miercuri, Lavrov a acuzat Kievul că a concentrat un număr mare de trupe în Donbas, scena unui conflict din 2014.

Rusia va plăti un preţ mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, au avertizat marţi NATO şi Statele Unite, la o reuniune organizată la Riga pentru a discuta despre posibilele motive ale Moscovei de a desfăşura trupe în apropierea graniţei cu Ucraina. Preşedintele Vladimir Putin a replicat că Rusia va fi forţată să acţioneze dacă NATO, condusă de SUA, va amplasa în Ucraina rachete care ar putea lovi Moscova în câteva minute, transmite Reuters. Ucraina, o fostă republică sovietică care acum aspiră să adere la Uniunea Europeană şi NATO, a devenit principalul punct de foc dintre Rusia şi Occident, pe măsură ce relaţiile s-au înrăutăţit la cel mai scăzut nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece.

„Va fi un preţ mare de plătit pentru Rusia dacă va folosi din nou forţa împotriva naţiunii independente Ucraina”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken i-a spus lui Stoltenberg: „Orice acţiune de escaladare a Rusiei ar fi o mare îngrijorare pentru Statele Unite… şi orice nouă agresiune ar declanşa consecinţe grave”.

Tensiunile sunt în creştere de săptămâni întregi, Rusia, Ucraina şi NATO organizând exerciţii militare pe fondul reproşurilor reciproce. Putin a mers mai departe decât anterior, explicând „liniile roşii” ale Rusiei referitoare la Ucraina, spunând că va trebui să răspundă dacă NATO va desfăşura sisteme avansate de rachete pe teritoriul vecinei sale.

„Dacă pe teritoriul Ucrainei apar sisteme de atac, timpul de zbor către Moscova va fi de 7-10 minute şi de cinci minute în cazul unei arme hipersonice care este desfăşurată. Imaginaţi-vă“, a spus liderul de la Kremlin. „Ce trebuie să facem într-un astfel de scenariu? Va trebui să creăm apoi ceva similar în raport cu cei care ne ameninţă în acest fel. Şi putem face asta acum”, a spus el, arătând spre testarea recentă de către Rusia a unei arme hipersonice, despre care a spus că ar putea zbura cu de nouă ori viteza sunetului.

UE şi alţi lideri occidentali sunt implicaţi într-un conflict geopolitic cu Rusia, pentru influenţa în Ucraina şi alte două foste republici sovietice, Moldova şi Georgia, prin acorduri comerciale, de cooperare şi de protecţie. Miniştrii de Externe ai NATO au început marţi două zile de discuţii în capitala letonă, Riga, pentru a dezbate ceea ce spun ei că este ameninţarea în creştere a Rusiei, Blinken urmând să îi informeze pe cei 29 de omologi din cadrul alianţei despre evaluarea făcută de serviciile de informaţii de la Washington. Blinken, vorbind la o conferinţă de presă cu omologul său leton, a declarat că va avea mai multe de spus miercuri, despre cum să reacţioneze la Rusia, după ce a purtat discuţii cu aliaţii NATO.

„Ne vom consulta îndeaproape cu… aliaţii şi partenerii în zilele următoare… cu privire la dacă există şi alţi paşi pe care ar trebui să-i luăm ca alianţă pentru a ne consolida apărarea, a ne întări rezilienţa şi a ne întări capacitatea”, a spus el.

Premierul ucrainean Denis Shmigal a acuzat Rusia că încearcă să răstoarne guvernul ales de la Kiev, ceea ce Kremlinul neagă, după ce preşedintele Ucrainei a dezvăluit săptămâna trecută că ar fi pregătită o tentativă de lovitură de stat. Shmigal a mai spus că Ucraina va dori mai multe arme de la Statele Unite – tocmai ceea ce a avertizat Putin.

Kremlinul a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi apoi i-a susţinut pe rebelii care luptau cu trupele guvernamentale în estul ţării. Conflictul a ucis 14.000 de oameni, potrivit Kievului, oar conflictul nu a fost oprit în totalitate. În luna mai, trupele ruseşti de la graniţele Ucrainei au ajuns la 100.000, fiind cele mai numeroase de la preluarea Crimeei, spun oficialii occidentali. Ucraina spune că în prezent numărul forţelor ruseşti din apropierea graniţei este de peste 90.000. Moscova a respins drept inflamatoare sugestiile ucrainene că se pregăteşte pentru un atac, a spus că nu ameninţă pe nimeni şi şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul teritoriu aşa cum doreşte. Marea Britanie şi Germania au susţinut avertismentele NATO.

„Vom fi alături de colegii noştri democraţi împotriva activităţii maligne a Rusiei”, a declarat ministrul britanic de Externe Liz Truss.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat: „Sprijinul NATO pentru Ucraina este neîntrerupt… Rusia ar trebui să plătească un preţ mare pentru orice tip de agresiune”.

PE ACELAȘI SUBIECT: