SUA și NATO iau China în serios: „Va influenţa echilibrul global de forţe. Este singura ţară care poate submina grav sistemul internaţional”

Secretarul american de stat Antony Blinken a prezentat miercuri priorităţile diplomatice ale preşedintelui Joe Biden. El a declarat despre competiţia cu China că este „cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21” pentru SUA şi aliaţii lor, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Mai multe ţări reprezintă provocări importante pentru noi, printre care Rusia, Iran sau Coreea de Nord“, a declarat el în primul său mare discurs de politică externă de la venirea la Departamentul de Stat în urmă cu o lună. „Provocarea reprezentată de China este diferită. China este singura ţară cu putere economică, diplomatică, militară şi tehnologică ce poate submina grav sistemul internaţional stabil şi deschis, toate regulile, valorile şi relaţiile care fac lumea aşa cum noi vrem să fie“, a adăugat el. Secretarul de stat a promis că relaţiile cu Beijingul vor fi un amestec de „competiţie atunci când este sănătoasă“, „colaborare atunci când este posibilă” şi „antagonism atunci când este necesar”.

Confruntarea între primele două puteri mondiale s-a amplificat sub preşedinţia lui Donald Trump. La început limitată la războiul comercial, ea a virat înspre un blocaj în toate dosarele, de la drepturile omului la competiţia tehnologică, trecând prin responsabilitatea privind originea COVID-19, soarta Hong Kong-ului sau acuzaţiile de expansionism militar în Marea Chinei de Sud. În timpul mandatului fostului secretar de stat Mike Pompeo, adeptul unei poziţii dure faţă de China, relaţiile au ajuns la cel mai scăzut nivel de la instaurarea lor oficială în anii 1970, culminând cu o criză inedită care a semănat cu un nou Război Rece. Antony Blinken, care a făcut aceste declaraţii înainte ca liderul de la Casa Albă să prezinte, miercuri, primele linii directoare ale politicii sale externe, a promis să dialogheze cu China „de pe o poziţie de forţă“.

Avertismentul lui Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susţinut joi că sarcina Alianţei este să se asigure că ascensiunea militară şi economică a Chinei nu va rezulta într-un conflict, iar pentru acesta va fi „hotărâtoare cooperarea transatlantică în anii următori’‘, scrie agenţia EFE. La o întâlnire virtuală organizată de Colegiul Europei, Stoltenberg a anticipat că puterea economică în care s-a transformat ţara asiatică şi sporirea cheltuielilor militare ale acesteia „vor avea un impact asupra echilibrului global de forţe’‘.

China, ţara cu al doilea cel mai mare buget alocat apărării, intră „pe uşa din faţă în spaţiul cibernetic, în Arctica, în Africa şi investeşte în infrastructurile critice europene”, a amintit Stoltenberg. Prin urmare, el consideră că „nu poate fi protejată regiunea transatlantică fără a avea o abordare globală”. Însă a insistat că „nu este vorba despre translatarea NATO către Asia-Pacific”, ci de „a ne asigura că ascensiunea Chinei, care în ultimii cinci ani s-a echipat cu 18 noi nave militare, nu conduce la un conflict”. „China încearcă să submineze ceea ce noi am construit timp de decenii”, a mai spus secretarul general al NATO, adăugând apoi că Beijingul „nu împărtăşeşte’‘ valorile democratice şi nici statul de drept.

O altă provocare căreia NATO trebuie să-i facă faţă în anii următori este cea reprezentată de schimbările climatice, o ameninţare ce va conduce la noi conflicte pentru resurse, cum ar fi apa şi alimentele, şi care va provoca deplasări de populaţii, remarcă Stoltenberg, enunţând trei obiective ale Alianţei pentru combaterea schimbărilor climatice. Unul dintre acestea este înţelegerea, monitorizarea şi evaluarea implicaţiilor încălzirii globale pentru securitate.

Stoltenberg a recunoscut de asemenea că este nevoie de o schimbare a modului de operare al NATO şi a dat în acest sens exemplul creşterii nivelului mării sau topirea calotelor polare, iar acestea „vor avea un impact asupra multor infrastructuri şi baze ale NATO”. „Trebuie să adaptăm forma de desfăşurare a operaţiunilor militare pentru a putea opera în condiţii climatice extreme” şi, pe de altă parte, NATO trebuie să facă un efort pentru a reduce emisiile poluante în operaţiunile sale, astfel „sprijinind eforturile” de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Mircea Geoană: Inteligența artificială e o prioritate pentru NATO. Rusia și China folosesc „ostil” noile tehnologii împotriva Alianței

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Inteligența Artificială (IA) reprezintă o prioritate pentru Alianța Nord-Atlantică mai ales în contextul în care Rusia și China urmăresc în paralel dezvoltarea noilor tehnologii fără a ține cont de drepturile omului sau protecția datelor.

Observăm cu mare îngrijorare cum aceste noi tehnologii sunt folosite în mod ostil. NATO condamnă astfel de abuzuri de fiecare dată când le identifică, cum a fost, de exemplu, vara trecută când întreaga Alianță a condmnat public activitățile cyber destabilizatoare și rău intenționat îndreptate împotriva acelor instituții, inclusiv spitale, care făceau eforturi în combaterea pandemiei de COVID”, a declarat Geoană în cadrul unei conferințe organizate de comisia specială pentru Inteligență Artificială a Parlamentului European.

Oficialul NATO a spus că Inteligența Artificială va „revoluționa modul în care ne vom apăra” în viitor. De asemenea, noile tehnologii se pot dovedi exrem de utile în îmbunătățirea analizelor de informații și conștientizarea viitoarelor pericole.

Adversarii noștri nu ezită să folosească aceste tehnologii pentru a ne submina securitatea”, a spus Mircea Geoană.

Folosirea eficientă de către țările aliate a datelor și inteligenței artificiale necesită încredere totală între state și din partea opiniei pubice, a mai precizat secretarul general adjunct al NATO.

„Avem nevoie de un set comun de reguli pentru folosirea responsabilă a tehnologiilor IA, bazată pe valorile democratice și statul de drept”, a declarat Geoană.

Anul trecut mai multe instituții europene sau americane au fost țintele unor atacuri de tip cyber. Conform unui raport SRI, în contextul crizei COVID-19, „s-au intensificat activitățile ostile din spațiul cibernetic”. În septembrie 2020, a avut loc primul atac cyber care a provocat moartea unei persoane, după ce un atac de tip ransomware a afectat temporar 30 de Hackerii chinezi au lansat și ei atacuri asupra oficialilor europeni pentru a fura informații despre economiile afectate de pandemia de coronavirus. În decembrie 2020, Agenția Europeană a Medicamentului a fost ținta hackerilor chiar înainte de aprobarea vaccinurilor anti-COVID. Hackerii ruși au fost și ei acuzați de faptul că au folosit o actualizare de software pentru a intra în rețelele instituțiilor federale americane importante, precum Trezoreria și departamentul de Comerț al SUA, timp de 9 luni.

Statele Unite sunt extrem de nepregătite pentru era inteligenţei artificiale, potrivit unui grup de experţi condus de fostul director general al Google, Eric Schmidt, transmite CNBC. Comisia pentru Securitate Naţională în domeniul inteligenței artificiale (AI) a avertizat într-un raport de 756 de pagini că China ar putea înlocui în curând SUA ca „superputerea inteligenţei artificiale” la nivel mondial, afirmând că există implicaţii militare serioase de luat în considerare. „America nu este pregătită să se apere sau să concureze în era AI”, au scris Schmidt şi vicepreşedintele Bob Work, care a fost anterior secretar adjunct al Apărării SUA: „Aceasta este realitatea dură cu care trebuie să ne confruntăm.”

Comisia şi-a început evaluarea în martie 2019, iar acesta este raportul său final pentru preşedinte şi Congres. Cei 15 membri ai comisiei includ specialişti în tehnologie, profesionişti în securitate naţională, directori de companii şi lideri academici. Printre aceştia se numără viitorul CEO al Amazon, Andy Jassy, ​​directorul general al Oracle, Safra Catz, directorul ştiinţific al Microsoft, Eric Horvitz, şi şeful Google Cloud AI, Andrew Moore.

Schmidt şi Work au declarat că raportul prezintă „o strategie de apărare împotriva ameninţărilor AI, de a folosi în mod responsabil AI pentru securitatea naţională şi de a câştiga o competiţie tehnologică mai largă de dragul prosperităţii, securităţii şi bunăstării noastre”. Autorii raportului avertizează că sistemele de AI vor fi utilizate „pentru obţinerea puterii” şi că „AI nu va rămâne în domeniul superputerilor sau în domeniul ştiinţifico-fantastic”.

China anunță o majorare a bugetului militar

Bugetul militar al Chinei, care este al doilea din lume după cel al SUA, se va majora în acest an cu 6,8%, o foarte uşoară creştere faţă de anul trecut (6,6%), ajungând la 1,355 miliarde de yuani (209 miliarde dolari americani), indică vineri un raport al Ministerului chinez al finanţelor publicat în marja sesiunii anuale a parlamentului de la Beijing, transmite AFP. Această sumă rămâne totuşi de trei până la patru ori mai mică decât cea alocată de Washington apărării şi mult sub creşterile cu două cifre care reprezentau norma până în 2014.

China justifică majorarea bugetului său militar prin mai multe motive, de la nevoia de a ţine pasul cu Occidentul până la creşterea remunerării militarilor sau îmbunătăţirea apărării graniţelor prin dotarea cu noi armamente. Anunţul de vineri survine într-un context în care anul trecut tensiunile în plan militar s-au accentuat atât cu SUA, în marea Chinei de Sud şi în legătură cu Taiwanul, cât şi cu India, aminteşte AFP.

Potrivit ultimelor date disponibile ale Institutului internaţional de studii pentru pace de la Stockholm (Sipri), SUA au alocat cel mai mult apărării în 2019, cu mult înaintea oricărei alte ţări (732 de miliarde de dolari), urmate de China (261 de miliarde de dolari), India (71 de miliarde de dolari), Rusia (65 de miliarde de dolari), Arabia Saudită (62 de miliarde de dolari) şi Franţa (50 de miliarde dolari).

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *