SUA și Franța vor să trimită mai mulți militari în România. Biden, convins că Rusia va INVADA Ucraina: „Avem o DATORIE SACRĂ!” Iohannis: „SALUT consolidarea securității la Marea Neagră”
Franţa este pregătită să contribuie cu trupe la misiunile NATO din Europa de Est, inclusiv în România, a declarat miercuri preşedintele Emmanuel Macron, într-un discurs rostit la un comandament militar. Emmanuel Macron a afirmat, în discursul rostit în Haguenau, la Comandamentul militar francez Oberhoffen, că este necesară o strategie de consolidare a apărării Franţei şi Europei, o „strategie independentă, deplin suverană, o strategie a puterii păcii şi echilibrului”.
„Este vorba de contribuţia armatei noastre la echilibrul din Europa. Am continuat să desfăşurăm efective militare pentru securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO, în ţările baltice, şi vom continua să facem acest lucru; chiar am indicat disponibilitatea noastră de a merge mai departe; în cadrul NATO, ne angajăm să participăm la noi misiuni, pentru a ne asuma toate responsabilităţile, în cadrul misiunilor de tipul consolidării prezenţei militare avansate, în special în România, dacă se va decide”, a declarat Emmanuel Macron, informează Mediafax.
Anterior, în discursul din plenul Parlamentului European, la Strasbourg, Emmanuel Macron pledat pentru un dialog sincer cu Rusia şi a evidenţiat necesitatea ca Uniunea Europeană să îşi consolideze autonomia în domeniul apărării. „Următoarele săptămâni trebuie să ne permită să realizăm o propunere europeană în sensul construirii unei noi ordini în materie de securitate şi stabilitate”, a afirmat Emmanuel Macron, în contextul în care Franţa deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. „Europa trebuie să construiască în sfârşit o ordine a securităţii colective pe continentul nostru. Este necesară reînarmarea strategică a Europei, în calitatea de putere a păcii şi echilibrului”, a subliniat Emmanuel Macron.
„Mai ales în relaţia cu Rusia, este necesar un dialog sincer, cu exigenţe clare, în contextul acţiunilor destabilizatoare, ingerinţelor şi manipulărilor. Trebuie să ne axăm pe valori concepute acum 30 de ani nu împotriva Rusiei, ci în colaborare cu Rusia. Sunt valori precum evitarea utilizării forţei, a ameninţărilor şi presiunilor, opţiunea liberă a statelor de a participa la organizaţii, alianţe şi aranjamente de securitate, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, respingerea sferelor de influenţă. Ţine de noi să reafirmăm aceste valori şi să sancţionăm eficient încălcarea acestora”, a insistat Emmanuel Macron.
Liderul de la Paris a pledat pentru identificarea unei soluţii politice la criza dintre Ucraina şi Rusia. „Continuăm împreună cu Germania, în Formatul Normandia, să căutăm o soluţie politică la conflictul din Ucraina”, a amintit preşedintele Franţei.
Președintele Klaus Iohannis salută anunțul președintelui Franței, Emmanuel Macron, cel care a spus că vor fi trimise trupe franceze în România.
„Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a suplimenta prezența militară avansată a NATO în România. Parteneriatul strategic România-Franța va fi astfel consolidat pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”, scrie Klaus Iohannis.
Biden promite să trimită mai multe trupe americane în România și Polonia dacă Rusia invadează Ucraina
În cadrul conferinței de presă susținute în ajunul marcării unui an de când a preluat mandatul prezidențial, președintele american Joe Biden a spus Statele Unite își vor spori prezența trupelor militare în statele membre NATO de pe flancul estic, cum ar fi Polonia și România, dacă Rusia va ataca Ucraina. Întrebat dacă are în vedere retragerea rotației trupelor americane de pe flancul estic al NATO, președintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”.
„Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat președintele SUA.
Biden a înlăturat altfel ideea că administrația pe care o conduce va retrage trupele din fostele țări membre ale Pactului de la Varșovia, care acum sunt membre ale Alianței, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar și a adunat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina.
„Nu sunt atât de convins că știe ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”, a declarat Joe Biden, cu referire la intenția lui Vladimir Putin de a desfășura un atac armat asupra Ucrainei.
Rusia a făcut publice la sfâșitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale Alianței. Publicația americană de apărare și securitate Defense One scrie că aliații est-europeni au făcut eforturi în ultimii ani pentru o prezență mai mare pe teritoriul lor a trupelor americane, într-un efort mai amplu de descurajare împotriva Rusiei. În 2018, Polonia a propus denumirea unei baze militare după președintele Donald Trump, în schimbul stabilirii permanente a trupelor în țară, în timp ce Lituania investește milioane de euro în facilitățile sale militare pentru a încerca să stabilească desfășurarea prin rotație a trupelor americane pe fondul temerilor crescute cu privire la comportamentul Rusiei condusă de Vladimir Putin. De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.
Mesajul șefului diplomației de la București a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”, ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.
La câteva zile după, ministrul Bogdan Aurescu susținea într-o intervenție la Digi24 că administrația americană pregătește o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România dorește să participe la elaborarea acestei strategii. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulți militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată, spunea ministrul de externe în urmă cu două luni. Acesta mai sublinia că SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanța, precum și o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele și echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai ușor, a arătat Bogdan Aurescu.
Șeful diplomației explica că solicitarea a venit în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic. De asemenea, la întâlnirea anuală din 12 ianuarie 2022 cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea „masivă” a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, precizând: „Creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important”. Totodată, la începutul lunii decembrie, un oficial al administrației americane SUA vor trimite forțe militare suplimentare în „flancul estic al NATO” în cazul în care Rusia va invada Ucraina, concomitent cu impunerea de „severe” sancțiuni economice.
„Dacă Putin va acționa (în Ucraina), mai mult ca sigur că acest lucru va duce la solicitări din partea aliaților noștri din flancul estic (al NATO) pentru sporirea prezenței noastre militare, iar SUA vor răspunde prin aducerea de noi forțe și capacități de luptă și organizarea de exerciții militare care să asigure siguranța aliaților noștri”, a spus oficialul american sub protecția anonimatului.
Într-o scrisoare trimisă pe 26 octombrie de ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru, către subcomisia Senatului SUA pentru Cooperare în Europa și Securitate Regională, diplomatul român susținea că, pe lângă eforturile economice și diplomatice, România cheltuie deja trei miliarde de dolari pentru extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a putea găzdui mai multe trupe americane și aliate. Principala recomandare a României este ca aliații să creeze o strategie amănunțită pentru Marea Neagră, următoarea propunere fiind să transforme țara noastră într-un hub pentru mari exerciții comune, echipament militar și noi trupe. În prezent, prezența avansată a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România.
„Descurajarea credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezență solidă, care ar putea consta în Creșterea prezenței militare americane în România, în toate domeniile – pe uscat, în aer și pe mare – inclusiv o structură SUA de comandă și control”, se preciza în scrisoarea trimisă de ambasadorul Muraru.
„Este necesară securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară și coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure Prezențe Înaintate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică și să reducă vulnerabilitățile actuale cauzate de incontestabila lipsă de descurajare din regiunea Mării Negre”, se mai arăta în scrisoare.
Președintele Joe Biden a prezis miercuri o invazie rusească în Ucraina, spunând că Vladimir Putin „trebuie să facă ceva”, în contextul comasării a peste 127.000 de soldați la granița ucraineană. „Încearcă să își găsească locul în lume, între Occident și China”, a mai spus președintele SUA, despre omologul său.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă de la Casa Albă, care marchează un an de mandat. Întrebat despre intențiile lui Vladimir Putin, Biden a declarat: „Nu sunt atât de convins că știe ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”. Joe Biden a sugerat că o „incursiune minoră” ar provoca un răspuns mai mic decât o invazie la scară largă a țării, transmite CNN.
Predicția lui Biden privind o invazie este cea mai fermă recunoaștere de până acum că Statele Unite au convingerea că Putin va ataca Ucraina. După ce a vorbit cu Putin de două ori luna trecută, Biden a spus că este de părere că omologul său a înțeles bine sancțiunile economice pe care Occidentul se pregătește să le impună.
„Nu a văzut niciodată sancțiuni precum cele pe care am promis că le vom impune dacă atacă”, a declarat președintele american, adăugând că nivelul sancțiunilor va depinde de cum arată invazia rusească. „Dacă fac cu adevărat ceea ce sunt capabili să facă cu forțele adunate la graniță, va fi un dezastru pentru Rusia dacă va invada în continuare Ucraina. Aliații și partenerii noștri sunt gata să impună costuri severe și semnificative împotriva Rusiei și economiei sale”, a spus Biden.
Președintele Statelor Unite a vorbit însă despre păreri diferite între aliații NATO, atunci când vine vorba despre o incursiune a Rusiei. Explicând referirea la o „incursiune minoră” care a provocat o discuție între aliații occidentali cu privire la modul de răspuns, Biden a sugerat că părerile diferite din interiorul alianței NATO ar putea duce la o dezbatere asupra sancțiunilor impuse Rusiei pentru acțiunile din Ucraina, dacă nu este vorba de o invazie la scară largă.
„Există diferențe în ceea ce țările sunt dispuse să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă. (…) Dacă forțele ruse trec granița ucigând ucraineni, asta schimbă totul”, a mai spus președintele SUA.
Președintele american a mainprecizat că dacă Rusia va ataca, SUA vor trimite trupe auplimentare în Polonia și România. Ucraina a avertizat miercuri că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment, lucru susținut și de secretarul de stat american, aflat într-o vizită la Kiev, înaintea unei înâlniri cu omologul său din Rusia. Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.
„Puterea totală a grupului Forțelor Armate ale Federației Ruse pe direcția ucraineană este de peste 106.000 de militari. Împreună cu componenta aeriană și maritimă, numărul total este de peste 127.000 de militari”, se arată în evaluarea părții ucrainene. Raportul numește situația ca fiind „dificilă”. Informațiile militare ucrainene arată că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și din est la granița de vest „în mod permanent”.
La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la graniță, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.
Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuţiile cu SUA pe probleme de securitate, a declarat miercuri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina.
„Noi nu efectuăm decât manevre şi transferăm trupe pe propriul teritoriu. Şi vom face asta în continuare”, a spus Riabkov, citat de TASS.
PE ACELAȘI SUBIECT:
Ultimele articole
