Conflictul escaladant dintre SUA și Iran, cu implicarea directă a Rusiei și China, a transformat peisajul geopolitic și energetic global. Într-o declarație care confirmă o alianță militară de facto, Donald Trump a recunoscut că Vladimir Putin ajută Iranul, în timp ce Statele Unite și-au relaxat sancțiunile asupra petrolului rus și au mobilizat masiv pentru a tempera prețurile energiei care au depășit pragul de 100 de dolari pe baril.
Într-un interviu difuzat de Fox Radio, Trump a declarat că Putin este „posibil” să ajute „un pic” Iranul, sugerând o atitudine de acceptare a acestei alianțe militare. „Ei o fac și noi o facem”, a spus Trump, comparând susținerea rusă pentru Iran cu sprijinul american pentru Ucraina. Această declarație confirmă ceea ce serviciile de informații americane au documentat: Rusia furnizează Iranului date privind locația și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, inclusiv imagini obținute de sateliți ruși. China, deși rămâne oficial în afara conflictului, se pregătește să ofere Iranului asistență financiară, piese de schimb și componente pentru rachete. Beijingul depinde masiv de petrolul iranian și pare să fi exercitat presiuni asupra Teheranului pentru a permite trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Totuși, experții notează că China acționează mai prudent, dorind terminarea conflictului deoarece îi amenință aprovizionarea cu energie.
Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai critice rute energetice ale lumii, rămâne efectiv închisă pentru transportul petrolier. Prin această strâmtoare trec aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi. Blocajul a fost provocat de atacurile iraniene asupra navelor comerciale și de temerile privind o posibilă închidere deliberată a strâmtorii. Consecințele sunt devastatoare pentru economia globală. Prețul petrolului Brent, care era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril, a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Această volatilitate a generat o criză globală a combustibililor, obligând țările din întreaga lume să limiteze energia, să elibereze rezervele strategice și să caute noi surse.
Statele Unite, care au exercitat presiuni asupra țărilor să nu cumpere de la Moscova, au emis joi o nouă licență care permite achizițiile temporare de produse petroliere ruse. Aceasta este o măsură de urgență pentru stabilizarea piețelor energetice, conform declarației secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Licența este valabilă până la 11 aprilie 2026, iar SUA a anunțat și eliberarea a 172 de milioane de barili din rezerva strategică de petrol. Răspunsurile globale sunt diverse și dramatice:
Coreea de Sud a plafonat pentru prima dată în aproape 30 de ani prețurile petrolului. Benzina obișnuită a fost plafondată la aproximativ 1,17 USD pe litru.
Australia eliberează 762 de milioane de litri de benzină și motorină din rezerve și a relaxat temporar standardele de calitate a combustibilului.
Japonia eliberează 80 de milioane de barili, echivalentul a 45 de zile din rezervele sale.
India, cea mai populată țară din lume și importator major de gaz petrolier lichefiat, a invocat puteri de urgență pentru a redirecționa combustibilul de la utilizatorii industriali către gospodării.
Bangladesh încurajează cetățenii să oprească aerul condiționat, să stingă luminile și să evite deplasările.
Pakistan a anunțat măsuri de austeritate extremă, inclusiv închiderea școlilor și politici de lucru de acasă.
Coreea de Nord, deja fragil aprovizionată și dependentă de China și Rusia, se confruntă cu riscul unei perturbări și mai grave.
Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu doar patru zile din consumul global și constituie doar o soluție temporară. Potrivit unui studiu al organizației Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapret de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril.
Crize energetice anterioare au demonstrat costurile reale. În 2022, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil, iar prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii plăteau cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică. Organizații de mediu și experți în energie cer statelor G7 să introducă o taxă specială pe profiturile neasșteptate ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea sprijini gospodăriile afectate de scumpiri și accelera tranziția către energie curată.
Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie sau prin Marea Mediterană. Totuși, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu. Conflictul a expus vulnerabilitatea sistemului energetic global, dependent de petrol și gaze. Experții susțin că investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung. Țări precum Spania, Norvegia și China vor vedea probabil că investițiile majore în energia regenerabilă dau roade în contextul acestei crize.
Realitatea rămâne dură: petrolul s-a transformat din simplu combustibil în armă geopolitică, iar lumea intră în regim de urgență economică și energetică. Conflictul din Orientul Mijlociu nu doar că amenință securitatea energetică globală, ci și stabilitatea economică a miliarde de oameni care depind de energie accesibilă pentru a-și susține viețile.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google