Comandamentul Comun de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD) a anunțat că avioanele sale vor ajunge în curând la baza militară Pituffik din Groenlanda. Aceste aeronave, împreună cu aviația, care are baza în Statele Unite continentale și Canada, vor fi „implicate în activități NORAD planificate de mult timp”, conform contului comandamentului comun de pe rețeaua socială X.
Evenimentele, a subliniat NORAD, sunt coordonate cu autoritățile daneze, iar forțele implicate în ele dispun de toate permisele diplomatice necesare. „Guvernul Groenlandei a fost, de asemenea, informat despre activitățile planificate”, a subliniat NORAD, fără a specifica detalii. Baza militară Pituffik este folosită pentru supravegherea spațială și detectarea lansărilor de rachete. Traiectoriile rachetelor care vizează Statele Unite ar putea traversa Cercul Polar Arctic.
După ce Donald Trump a vorbit de mai multe ori despre revendicările SUA asupra Groenlandei, opt țări europene și-au trimis armata pe insulă ca parte a unei misiuni de informații menite să întărească securitatea în regiune. Pe 17 ianuarie, Trump a anunțat că va impune tarife de 10% acestor țări. Taxele vor intra în vigoare la 1 februarie, iar din iunie, a amenințat președintele SUA, acestea vor crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind transferul Groenlandei de către Statele Unite. Liderii europeni au răspuns spunând că astfel de declarații „subminează relațiile transatlantice”.
Președintele SUA, Donald Trump, a postat, pe rețeaua Truth Social, un mesaj prin care arată că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și i-a explicat că vrea să meargă la Forumul de la Davos, iar acolo se va întâlni cu toți cei interesați de problema Groenlandei. Trump susține că SUA nu vor da înapoi pentru că sunt singura putere care poate asigura pacea mondială și asta nu se poate face decât prin forță.
„Am avut o conversație telefonică foarte bună cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, referitoare la Groenlanda. Am fost de acord să particip la o întâlnire a diverselor părți implicate la Davos, în Elveția. Așa cum am spus tuturor foarte clar, Groenlanda este esențială pentru securitatea națională și mondială. Nu se poate da înapoi – Toată lumea este de acord cu asta! Statele Unite ale Americii sunt, de departe, cea mai puternică țară de pe glob.Unul dintre principalele motive pentru aceasta este reconstrucția armatei noastre în timpul primului meu mandat, reconstrucție care continuă într-un ritm și mai accelerat. Suntem singura PUTERE care poate asigura PACE în întreaga lume – Și acest lucru se realizează, pur și simplu, prin FORȚĂ! PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP.”, se arată în mesajul postat pe Truth Social.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat luni că liderii europeni nu vor opune prea multă rezistenţă planului său de a ocupa Groenlanda, relatează AFP.” Nu cred că vor opune prea multă rezistenţă. Trebuie să o avem”, a declarat el în Florida unui reporter care l-a întrebat ce intenţionează să le spună europenilor care se opun planurilor sale.
În acelaşi timp, el a confirmat că l-a invitat pe omologul său din Rusia Vladimir Putin să se alăture „Consiliului pentru Pace”, pe care doreşte să îl creeze după propria voinţă pentru a lucra la rezolvarea conflictelor din întreaga lume, în competiţie cu ONU. „Da, a fost invitat”, a răspuns Trump presei care l-a întrebat dacă l-a invitat pe liderul rus să se alăture acestui organism, unde taxa de intrare ar fi de un miliard de dolari pentru un loc permanent.
De asemenea, preşedintele american a ameninţat că va impune tarife vamale de 200% pentru vinul şi şampania franceze, ca răspuns la refuzul omologului său Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul şi şampania sa. Şi va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat el.
Anturajul lui Emmanuel Macron a precizat luni pentru AFP că Franţa „nu intenţionează să răspundă favorabil” în această etapă la invitaţia de a se alătura unui „Consiliu pentru Pace”.
Donald Trump a avut o noapte de „maraton” pe rețelele sociale, în care a împletit presiuni geopolitice, ironii la adresa aliaților și o nouă escaladare a obsesiei sale pentru Groenlanda, relatează Mediafax. În câteva ore, președintele american a anunțat că a vorbit la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și că a convenit o întâlnire la Davos cu „diverse părți” pe tema Groenlandei; apoi a publicat o captură cu un mesaj privat atribuit președintelui Franței, Emmanuel Macron; a distribuit o hartă care sugerează o Americă extinsă peste Canada (și nu doar); iar la final a atacat dur Marea Britanie pentru acordul privind Insulele Chagos și baza Diego Garcia.
În centrul nopții sale agitate a fost din nou Groenlanda — teritoriu autonom al Danemarcei și, implicit, sub umbrela unui aliat NATO. Trump a scris că a avut „un apel foarte bun” cu Mark Rutte și că s-a ajuns la ideea unei întâlniri la Forumul Economic Mondial de la Davos, fără a preciza exact cine sunt „părțile” invitate la masă. Mesajul a venit pe fondul intensificării retoricii sale despre necesitatea strategică a Groenlandei. În postările sale, Trump a insistat că insula este „imperativă” pentru securitatea SUA și a lumii și a sugerat că „nu poate exista cale de întoarcere” în această discuție.
Piesa care a aprins imediat discuțiile diplomatice a fost captura de ecran publicată de Trump cu un mesaj prezentat drept trimis de Emmanuel Macron. În acel schimb, Macron încearcă să-l abordeze cordial — „My friend” — și îi propune inclusiv o întâlnire G7 la Paris „după Davos”, plus o cină împreună, încercând să-l „tragă” pe Trump spre o agendă comună: Siria, Iran, Ucraina și, implicit, reducerea tensiunilor. Dar introduce și o frază tăioasă, de nedumerire: nu înțelege „ce faci cu Groenlanda”.
Liderii UE pregătesc reuniuni de urgență pentru a răspunde amenințărilor tarifare și presiunii politice legate de Groenlanda. Ca și cum nu ar fi fost suficient, Trump a alimentat și discursul expansionist care circulă tot mai des în cercurile MAGA: ideea unei „sfere naturale” de influență a SUA asupra întregii emisfere vestice. În aceeași logică, au circulat în ultimele săptămâni reprezentări și „hărți” care redesenează simbolic regiunea, Canada apare tratată ca un apendice american, iar retorica despre dominația SUA în „OUR hemisphere” (emisfera noastră) a devenit o etichetă politică. În noaptea de care vorbim, Trump a împins mesajul mai departe prin distribuirea unei hărți care sugerează, direct sau insinuat, o Americă supradimensionată.
Trump a lovit în plin acordul prin care Londra a acceptat să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, în condițiile în care Diego Garcia găzduiește o bază militară crucială pentru SUA și UK. Trump a acuzat Marea Britanie că „plănuiește să dea” insula „fără niciun motiv”, sugerând că e o decizie de neînțeles strategic. Trump a criticat acum această decizie, care cedează controlul asupra teritoriului din jurul unei locații militare cheie a SUA unui partener comercial apropiat al Chinei. „Nu există nicio îndoială că China și Rusia au remarcat acest act de slăbiciune totală”, a scris Trump pe Truth Social, adăugând că Marea Britanie „ceda” insula „FĂRĂ NICIUN MOTIV”. El a adăugat că decizia Regatului Unit a fost „un act de MARE STUPIDITATE și este încă un motiv din lunga listă de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie achiziționată. Danemarca și aliații săi europeni trebuie să FACĂ CEEA CE TREBUIE”.
Marea Britanie controlează regiunea din 1814, iar în 1965 a separat Insulele Chagos de Mauritius înainte ca fosta colonie să devină independentă. Londra a păstrat controlul asupra arhipelagului și l-a redenumit Teritoriul Britanic din Oceanul Indian. Apoi a evacuat aproape 2.000 de locuitori în Mauritius și Seychelles pentru a crea spațiu pentru baza aeriană Diego Garcia. Baza este importantă și pentru interesele Washingtonului, oferindu-i o prezență militară semnificativă în Oceanul Indian.
Prezent în România, generalul-şef al NATO se delimitează de Trump în chestiunea Groenlandei: „Ne concentrăm să apărăm Alianţa!”
Generalul-şef al NATO, Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) şi al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), dă asigurări ca „problema Groenlandei este una politică” şi şefii Apărării se concentrează să apere Alianţa şi după declaraţiile preşedintelui american Donald Trump de a cuceri prin forţă Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, relatează Agerpres.
„Problema Groenlandei este una politică, iar la nivel militar noi ne concentrăm pe ce ne-am concentrat dintotdeauna, de-a lungul Alianţei, să descurajăm şi să apărăm Alianţa împotriva oricărei ameninţări. Toţi şefii Apărării cu care am vorbit în mod obişnuit, nu a fost nicio schimbare în îndeplinirea misiunii noastre”, a declarat generalul Alexus G. Grynkewich marţi, într-o conferinţă de presă, la comandamentul NATO de la Sibiu.
Acesta a fost întrebat de jurnalişti dacă NATO este în pericol din cauza declaraţiilor preşedintelui Trump privind Groenlanda şi SUA ar putea părăsi Alianţa. Generalul american Alexus Grynkewich a declarat şi în 9 ianuarie, în timpul vizitei din Finlanda, că NATO este departe de a fi în criză. „Consider că suntem departe de a fi într-o situaţie de criză în acest moment”, a declarat el în Finlanda.
Generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, şi generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) şi comandantul Comandamentului Forţelor Armate ale SUA din Europa (USEUCOM), vor vizita marţi, Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, după ce au susţinut o conferinţă de presă la Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est (HQ MNC-SE), din Sibiu. Vizita celor doi lideri militari subliniază angajamentul ferm al României şi al NATO pentru consolidarea securităţii regionale şi pentru întărirea posturii de descurajare şi apărare pe flancul sud-estic al Alianţei, potrivit Ministerului Apărării Naţionale. După ce Donald Trump a vorbit de mai multe ori despre revendicările SUA asupra Groenlandei, opt țări europene și-au trimis armata pe insulă ca parte a unei misiuni de informații menite să întărească securitatea în regiune. Pe 17 ianuarie, Trump a anunțat că va impune tarife de 10% acestor țări. Taxele vor intra în vigoare la 1 februarie, iar din iunie, a amenințat președintele SUA, acestea vor crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind transferul Groenlandei de către Statele Unite. Liderii europeni au răspuns spunând că astfel de declarații „subminează relațiile transatlantice”. Inclusiv SUA a decis să trimită avioane de luptă în Groenlanda.
Danemarca dislocă noi contingente de militari în Groenlanda
Două noi contingente de soldaţi danezi au aterizat în noaptea de luni spre marţi în Groenlanda, în cadrul misiunii de consolidare a securităţii pe insulă şi în zona Arcticii, în contextul ameninţărilor din partea Statelor Unite, care doresc să pună stăpânire pe acest teritoriu autonom al Danemarcei, informează EFE, potrivit Agerpres.
La Kangerlussuaq a sosit un grup de 58 de soldaţi, împreună cu şeful armatei terestre, Peter Boysen, potrivit postului TV2, în timp ce în capitala Nuuk a aterizat un alt avion cu un număr nedefinit de militari, conform imaginilor prezentate de acelaşi canal de televiziune şi de postul public DR. Scopul este participarea la manevrele „Rezistenţa Arctică” alături de alte ţări europene aliate NATO, precum şi protejarea materialelor şi a infrastructurii critice. Deşi guvernul danez nu a oferit date despre numărul de trupe desfăşurate sau despre amplasarea lor, potrivit TV2, până luni sosiseră pe insula arctică aproximativ 200 de soldaţi danezi.
„Ne vom antrena în apărarea Groenlandei, inclusiv în lupte care eventual ar putea avea loc”, a declarat Boysen pentru TV2. Boysen a menţionat că o prezenţă militară daneză mai mare pe insulă poate fi „permanentă”, dar va depinde de „situaţie”, şi a refuzat să speculeze ce ar face în cazul unui atac american. „Acestea sunt speculaţii”, a spus el.
Danemarca a anunţat săptămâna trecută că va trimite soldaţi, împreună cu mai mulţi aliaţi europeni, pentru a întări securitatea pe insulă şi în Arctica. Germania şi-a retras duminică din Groenlanda contingentul său de 15 soldaţi, iar autorităţile norvegiene au anunţat în ziua precedentă că cei doi ofiţeri trimişi pe insulă se vor întoarce săptămâna aceasta, ambele fiind considerate misiuni exploratorii încheiate.
Trump vrea să impună, începând cu 1 februarie, un tarif de 10% pentru toate produsele provenite din opt ţări europene care au trimis militari în Groenlanda şi a adăugat că va creşte tarifele până la 25% în iunie şi că acestea vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord „pentru achiziţia totală şi completă a Groenlandei” de către Washington. Ţările afectate sunt Germania, Finlanda, Franţa, Germania, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit, pe lângă Danemarca.
Rusia îi dă dreptate lui Trump: „Groenlanda nu este un teritoriu care aparține, în mod natural, Danemarcei!”
Comentând cu privire la disputa dintre UE și SUA cu privire la Groenlanda, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov pune sub semnul întrebării statutul Groenlandei de insulă care aparține Regatului Danemarcei, relatează Mediafax.
În cadrul conferinței anuale de presă susținute la Moscova, Serghei Lavrov le-a spus reporterilor că Groenlanda nu este „o parte naturală” din regatul scandinav, precizând că problema fostelor teritorii coloniale devine tot mai acută, notează Sky News. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe a precizat că nu are niciun interes de a interveni în chestiunile Groenlandei și că Washington-ul știa că Rusia nu are niciun plan de a obține controlul țării, contrar acuzațiilor aduse de Donald Trump. El a mai adăugat că Moscova „monitorizează situația geopolitică” din jurul insulei. Acesta a sugerat că „NATO ar trebui să ia o decizie privind Groenlanda în interiorul alianței”.
Potrivit Insitutului Danez pentru Studii Internaționale, în trecut, ținutul Groenlandei a fost colonizat, devenind parte a regatului Dano-Norvegian, care s-a destrămat în 1914, iar insula a intrat sub guvernarea Danemarcei. Pe parcursul secolului XIX și începutul secolului XX, relațiile coloniale dintre Danemarca și Groenlanda au fost caracterizate de o politică paternalistă daneză, care asigura că Groenlanda va deveni o colonie profitabilă. În 1916, drepturile Danemarcei asupra Groenlandei au fost confirmate chiar de SUA, ca parte a unui acord care a facilitat achiziționarea Indiilor Occidentale Daneze.După cel de-al Doilea Război Mondial, ONU a îndemnat la decolonizarea Groenlandei, iar în 1953, fosta colonie a fost incorporată în Danemarca, acordându-i-se două locuri în parlamentul danez. 1979, Groenlanda a devenit țară autonomă, formându-și propriul parlament. În 2009, țara a obținut autonomia prin adoptarea unei legi care a stabilit ferm că decizia de a obține independența de Danemarca aparține poporului groenlandez. Cu toate acestea, cetățenii groenlandezi nu-și doresc o independență totală față de Danemarca, pentru că ar duce la scăderea nivelului de trai. Cu toate că are o întindere vastă, Groenlanda are o populație de 56.000 de locuitori. De asemenea, guvernul groenlandez primește anual de la Danemarca un grant de 600 de milioane de dolari, iar Guvernul danez acordă sprijin în ceea ce privește apărarea, paza de coastă și aplicarea legii.
Independența Groenlandei depinde de continuarea sprijinului acordat de Danemarca, lucru pe care guvernul groenladez nu a reușit încă să-i convingă pe oficialii danezi să-l accepte.Donald Trump își dorește obținerea controlului în Groenlanda, sub pretextul unor amenințări de securitate venite din partea Rusiei și a Chinei, amenințând chiar cu tarife aliații NATO europeni care se opun intenției sale de a cumpăra insula.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google