SUA au răspuns cererilor de securitate ale Kremlinului: „NICI O ȘANSĂ să ne retragem!” NATO: „Rusia să-și RETRAGĂ forțele din Ucraina, Georgia și Moldova”

Statele Unite au trimis miercuri răspunsul scris la cererile ample de securitate ale Rusiei, un pas cheie într-un proces diplomatic fragil, în condiţiile în care Rusia a organizat noi exerciţii militare pe uscat şi pe mare în apropierea Ucrainei, transmite Reuters. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că răspunsul SUA a fost transmis personal de ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan. Washingtonul a precizat că cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est şi să împiedice Ucraina să adere vreodată la alianţă nu au nicio şansă. SUA sunt însă gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor şi măsurile de consolidare a încrederii. Dacă Rusia este pregătită să accepte această agendă limitată va determina următoarea fază a crizei în care Moscova a desfăşurat aproximativ 100.000 de soldaţi lângă graniţa cu Ucraina, neagând în acelaşi timp planurile de a invada.

La Paris, discuţiile între patru ţări cu privire la încheierea unui conflict separatist din estul Ucrainei, parte a unei crize mai ample dintre Moscova şi Kiev, care a crescut riscul unui război la scară largă, au durat mai mult decât era anticipat. Moscova a avertizat miercuri, mai devreme, că impunerea de sancţiuni împotriva preşedintelui Vladimir Putin personal nu l-ar afecta, ci „ar fi distructivă din punct de vedere politic”, după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că va lua în considerare o astfel de măsură dacă Rusia va invada Ucraina. Biden a declarat marţi că sancţiunile personale împotriva lui Putin, deşi un pas rar, ar putea fi luate în considerare ca parte a unor eforturi concertate ale Washingtonului şi ale aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar aduce costuri rapide şi masive.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că parlamentarii americani care discută despre sancţiunile personale împotriva liderilor de vârf ai Rusiei nu cunosc faptul că li se interzice legal să deţină active, proprietăţi şi conturi bancare în străinătate. Sancţiunile individuale împotriva lui Putin „nu ar fi dureroase ci distructive din punct de vedere politic”, a spus Peskov, care a afirmat anterior că ar echivala cu o ruptură a relaţiilor diplomatice.

NATO: Rusia ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei, miercuri seară, să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Acesta a formulat propunerile Alianței pentru restabilirea legăturilor dintre NATO și Rusia:

Cerem din nou Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO a compus astăzi propunerile scrise pentru Rusia. Am făcut acest lucru în paralel cu SUA”.

Acesta a subliniat principalele trei arii în care NATO consideră că există „loc pentru progrese”.

Relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat relațiile diplomatice cu NATO, care ne îngreunează dialogul. Ar trebui să restabilim birourile din Moscova și Bruxelles. Ar trebui să folosim canalele pentru comunicare existente dintre armate pentru a promova transparența și a reduce riscurile și să folosim o linie civilă în caz de urgențe. Securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina. Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală despre cum să menținem și să întărim principiile fundamentale ale securității europene la care ne-am înscris cu toții, începând cu Acordurile de la Helsinki. Aceasta include dreptul ca fiecare națiune să aleagă propriile condiții de securitate. Rusia ar trebui să se abțină de la o poziție de forță coercitivă, retorica agresivă și activitățile maligne direcționate împotriva Aliaților și a altor națiuni. Rusia ar trebui de asemenea să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, acolo unde sunt desfășurați fără consimțământul țărilor respectie, iar toate părțile ar trebui să se angajeze constructiv în eforturile de a aplana conflictele, inclusiv prin formatul Normandia. În al treilea rând, reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor. Istoria a arătat că angajamentul în aceste probleme poate oferi o securitate adevărată pentru toată lumea. Așa că avem nevoie de măsuri practice care vor face o diferență reală. (…) Aliații sunt pregătiți să se întâlnească cât de curând posibil. În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm de aproape cu Ucraina, precum și cu alți parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia și, desigur, UE. NATO este o Alianță defensivă și nu căutăm o confruntare. Însă nu putem și nu vom face compromisuri de la principiile pe baza cărora se află securitatea Alianței noastre și securitatea din Europa și America de Nord. Rămânem angajați pe deplin la tratatul nostru fondator și la angajamentul nostru colectiv încadrat în Articolul 5. Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra și proteja toți Aliații”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Declarațiile șefului NATO vin ca urmare a cererilor Rusiei ca Alianța să-și retragă forțele armate din România și Bulgaria și să revină la granițele de dinainte de 1997.

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.

Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Moscovei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina, la frontiera căreia sunt concentrate importante efective militare ruseşti.

Ambasada SUA în Ucraina îi îndeamnă pe americani să părăsească țara

Ambasada SUA la Kiev îi îndeamnă pe cetățenii americani să părăsească Ucraina, din cauza situației de securitate „imprevizibile” cauzate de „amenințarea sporită a unei acțiuni militare ruse”. Într-un mesaj postat pe site-ul său, misiunea diplomatică îi îndeamnă pe americani să părăsească Ucraina cu avioane comerciale sau cu alte mijloace de transport. Cei care au dificultăți în a obține un bilet de avion sunt rugați să contacteze ambasada pentru a primi ajutor, inclusiv împrumuturi de repatriere pentru cei care nu au bani să-și plătească biletele. De asemenea, ambasada le-a cerut tuturor cetățenilor americani din Ucraina să completeze un formular online, astfel încât să poată comunica mai bine cu ei.

Acest lucru este deosebit de important dacă intenționați să rămâneți în Ucraina”, se arată în mesaj.

De altfel, în urmă cu 2 zile, Departamentul de Stat al SUA a trimis o avertizare de călătorie de nivel 4 pentru Ucraina, prin care le cere cetățenilor americani să nu călătorească în această țară. De asemenea, Departamentul de Stat a dispus plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”. Washingtonul a permis și ca personalul neesențial să părăsească țara.

Condițiile de securitate, în special de-a lungul granițelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia și în estul Ucrainei controlat de Rusia, sunt imprevizibile și se pot deteriora rapid”, arată Departamentul de Stat.

Rusia trece la amenințări în fața presiunilor occidentale: „Nu vom sta cu brațele încrucișate

Rusia a avertizat miercuri că nu va sta cu „braţele încrucişate” în faţa acţiunilor Occidentului, pe care îl acuză că încearcă să obţină avantaje unilaterale şi să instige Ucraina de a provoca Moscova, relatează EFE şi Interfax.

Nu vom sta cu braţele încrucişate„, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, referindu-se la presiunile occidentale care urmăresc o „mai mare descurajare a Rusiei”, în cursul unei intervenţii în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal).

În discursul său, şeful diplomaţiei ruse a denunţat faptul că Occidentul „şi-a dublat” presiunea politico-militară asupra Rusiei.

Este suficient să ne uităm la manevrele din ce în ce mai provocatoare desfăşurate de-a lungul graniţelor noastre, atragerea regimului de la Kiev pe orbita NATO, livrările de arme letale către acesta şi instigarea lui la provocări directe împotriva Federaţiei Ruse„, a declarat Lavrov.

Ministrul de externe rus a avertizat că Rusia va adopta „măsuri de ripostă necesare” dacă nu va primi un „răspuns constructiv” din partea Occidentului la cererile sale privind acordarea de garanţii de securitate, pe care Kremlinul îl aşteaptă săptămâna aceasta.

Lavrov a insistat că Moscova nu va tolera ca dezbaterea asupra propunerilor de garanţii de securitate prezentate SUA şi NATO să se lungească la infinit şi speră că acestea se vor ţine de promisiunea de a răspunde în scris. Din această cauză, a spus el, Rusia nu a dorit ca discuţiile cu privire la Ucraina şi propriile ei preocupări de securitate să fie extinse prin includerea Uniunii Europene sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit Reuters.

În funcţie de conţinutul acestui răspuns, aşteptat săptămâna aceasta, împreună cu colegii din alte instituţii vom pregăti propuneri pentru preşedinte (Vladimir Putin)”, a afirmat ministrul rus, reiterând poziţia Moscovei că va lua „măsuri adecvate”, pe care nu le-a specificat, dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate pe care le solicită.

Garanţiile de securitate cerute de Rusia prevăd încetarea extinderii în continuare a Alianţei Nord-Atlantice, în special în Ucraina şi Georgia, încetarea oricărei cooperări militare cu fostele republici sovietice şi retragerea trupelor şi a echipamentelor NATO pe poziţiile pe care le ocupa înainte de 1997. În acelaşi timp, Rusia îşi va consolida cooperarea strategică cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua în „toate domeniile”, a mai declarat ministrul rus de externe. „În ceea ce priveşte Cuba, Nicaragua şi Venezuela, avem relaţii foarte strânse şi cooperare strategică în toate domeniile: în economie, cultură, educaţie şi colaborarea tehnico-militară”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov a menţionat că, în timpul discuţiilor recente cu liderii celor trei ţări, preşedintele rus Vladimir Putin a convenit să consolideze în continuare legăturile cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua. Cu două săptămâni în urmă, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, nu a exclus şi nici nu a confirmat o posibilă desfăşurare de „infrastructuri militare ruse” în Cuba şi Venezuela.

„În cursul discuţiilor telefonice recente dintre preşedintele Putin şi omologii săi din aceste trei state prietene, au fost examinate modalităţi de aprofundare a parteneriatului nostru strategic în toate domeniile, fără excepţie”, a spus miercuri Lavrov.

Rusia a comasat zeci de mii de militari şi un număr important de echipamente la frontiera cu Ucraina, stârnind temeri privind o invazie în ţara vecină. Moscova neagă orice intenţie de invazie, dar solicită SUA şi NATO garanţii de securitate, prezentându-se drept „o victimă”, conform media ucrainene.

Partidul lui Putin cere deschis ÎNARMAREA separatiștilor din Ucraina

Vladimir Vasiliev, șeful fracțiunii Rusia Unită – partid apropiat de Vladimir Putin – din Duma de Stat, a declarat că partidul a inițiat un apel la conducerea statului cu solicitarea de a începe livrările de produse militare către autoproclamatele republici din sud-estul Ucrainei, informează Interfax.

Ne-am consultat pe această temă și am ajuns la înțelegerea că nu putem lăsa oamenii la mila regimului de la Kiev. În acest sens, facem apel la conducerea țării noastre să acorde asistență republicilor Lugansk și Donețk sub formă de provizii, de produse militare necesare pentru a descuraja agresiunea, precum și pentru a lua toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța cetățenilor”, a declarat Vasiliev la postul de televiziune Rossiya 24.

Potrivit lui Vasiliev, Rusia a așteptat mult timp ca „o decizie rezonabilă să prevaleze la Washington”, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Scenariul pe care Occidentul îl demonstrează în Ucraina amintește de o întoarcere la nazism și Bandera. Nu putem suporta asta. Suntem foarte îngrijorați de problema protejării vieții cetățenilor și compatrioților ruși care trăiesc pe teritoriul LPR. și DPR”, a spus Vasiliev.

De asemenea, pe lângă Vasiliev, și un înalt responsabil al Parlamentului rus, Andrei Turciak, a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul tensiunilor în creştere la frontiera ucraineană, informează AFP. „În aceste condiţii, Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar Republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive”, a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică. Reprezentant de marcă al partidului puterii, Rusia Unită, Turciak a acuzat autorităţile de la Kiev că „pregătesc o agresiune militară” împotriva acestor regiuni separatiste proruse.

Declaraţiile lui Turciak marchează prin urmare o schimbare în poziţia oficială rusă afişată până acum. Potrivit lui Andrei Turciak, partidul Rusia Unită este foarte îngrijorat de livrările de arme occidentale pentru guvernul ucrainean, anunţate de SUA, Regatul Unit şi ţările baltice.

Numărul de tiruri ce au vizat regiunile Doneţk şi Lugansk „a crescut (…), civili sunt pe cale să fie ucişi”, a susţinut Turciak, îndemnând „să fie oprit regimul de la Kiev”.

Rusia încercă să lovească SUA în plan economic 

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat miercuri că ţara sa reduce considerabil ponderea dolarilor în rezervele sale de devize, întrucât Statele Unite îşi subminează singure încrederea în propria lor monedă, consemnează agenţia EFE.

Încercăm să ne reducem dependenţa faţă de dolar, iar la aceasta ne ajută activ americanii, care fac aproape tot posibilul să submineze încrederea în această monedă”, a spus şeful diplomaţiei ruse într-o intervenţie în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.

Potrivit lui Lavrov, Statele Unite au transformat dolarul într-o „deviză de risc pentru tranzacţiile internaţionale nu doar cu Federaţia Rusă, ci şi cu alte ţări”.Vedeţi cum le cer să pună capăt cooperării tehnico-militare (cu Rusia) partenerilor noştri, precum India, Egipt, Turcia, ţări care nu sunt mici”, a subliniat el.

Prin urmare, a continuat Lavrov, Rusia stimulează trecerea la operaţiuni în devize naţionale, ceea ce „începe să stârnească în Occident dezbateri pline de preocupare între economişti şi politologi”.

Noi diminuăm considerabil rezervele noastre în dolari”, a insistat şeful diplomaţiei ruse, atrăgând atenţia asupra faptului că este vorba despre un „proces care nu trece neobservat”. Operatorii economici ruşi rezolvă astfel mai uşor problemele legate de transferurile financiare, iar „Banca Centrală (a Rusiei) dezvoltă un sistem de comunicaţii financiare, şi acesta funcţionează”, a mai spus Serghei Lavrov.

Remarcile sale vin în contextul în care interzicerea operaţiunilor financiare în dolari şi deconectarea Rusiei de la sistemul de date bancare SWIFT sunt evocate drept posibile sancţiuni occidentale împotriva Moscovei dacă aceasta ar recurge la un atac militar asupra Ucrainei.

Avertisment lansat de SUA: Rusia ar putea ataca Ucraina în următoarele trei săptămâni

Administrația SUA se teme că Federația Rusă va ataca Ucraina în perioada care se încheie la jumătatea lunii februarie, a declarat miercuri prim-adjunctul secretarului de stat al Statelor Unite, Wendy Sherman.

Toate indiciile sunt că Rusia va folosi forța între astăzi și jumătatea lunii februarie”, a spus ea, vorbind la o întâlnire online difuzată de Departamentul de Stat.

În același timp, Sherman a recunoscut că habar nu avea despre planurile președintelui rus Vladimir Putin în această chestiune. „Nu știu dacă a luat decizia finală”, a adăugat subsecretarul.

Ea a reamintit că Jocurile Olimpice vor începe în China la începutul lunii februarie și a sugerat că Beijingul este puțin probabil să fie fericit dacă o astfel de agravare în Ucraina are loc concomitent cu deschiderea Jocurilor.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.