Un raport publicat de Office of the United States Trade Representative (USTR), instituție aflată în subordinea Casei Albe, plasează România pe lista țărilor care impun bariere comerciale considerate injuste față de exportatorii americani. Documentul, analizat de Profit.ro, stă la baza deciziei fostului președinte Donald Trump de a introduce taxe de import „reciproce” mai dure, măsură aplicată multor parteneri comerciali ai SUA.
Raportul evidențiază o serie de politici guvernamentale și practici din diverse țări care, în opinia administrației americane, afectează competitivitatea companiilor americane pe piețele externe. Deși accentul cade pe Uniunea Europeană ca bloc comercial, fiecare stat membru este analizat individual, România fiind vizată în mod expres în două domenii sensibile: industria farmaceutică și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special în sectorul IT.
Potrivit raportului, producătorii americani de medicamente – atât cei de produse inovative, cât și cei de generice – întâmpină dificultăți în România din cauza unor practici administrative ale autorităților locale. Principala critică se referă la neactualizarea listei medicamentelor eligibile pentru decontare în sistemul național de sănătate, în pofida solicitărilor repetate. Lipsa acestei actualizări blochează accesul pacienților la medicamente noi și afectează exportatorii americani care doresc să intre pe piața românească. Mai mult, raportul semnalează că prețurile reglementate impuse de statul român sunt uneori sub costurile de producție, determinând astfel retragerea unor medicamente de pe piață.
Un alt punct sensibil este legat de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală în mediul digital. Raportul face referire la existența unor website-uri-pirat presupus găzduite sau înregistrate în România, fără a le numi explicit. În opinia USTR, sancțiunile prea blânde aplicate de autoritățile române nu descurajează în mod eficient astfel de practici ilegale. În consecință, chiar și cazurile semnificative sunt tratate, în mod preferențial, drept infracțiuni de evaziune fiscală, nu ca încălcări ale drepturilor de autor.
Documentul critică și lipsa unui mecanism eficient care să permită titularilor de drepturi să ceară eliminarea rapidă a conținutului piratat de pe platformele online sau de pe site-urile de găzduire. Deși sunt recunoscute unele progrese în acest domeniu, SUA menționează că va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile legislative și instituționale din România.
Pe fondul acestor tensiuni, datele prezentate în raport indică un deficit comercial semnificativ al SUA în raport cu România. În 2024, balanța comercială pe segmentul de mărfuri a fost defavorabilă SUA, cu un deficit de 2,646 miliarde de dolari – ușor mai mic decât în 2023, când a fost de 2,691 miliarde dolari. Exporturile americane către România au însumat anul trecut 1,259 miliarde dolari, în timp ce importurile din România s-au ridicat la 3,905 miliarde dolari.
Pe segmentul serviciilor, balanța este în favoarea SUA, care a înregistrat în 2023 un excedent de 104 milioane dolari, constant față de anul precedent. Investițiile directe americane în România au crescut, de asemenea, semnificativ, ajungând la 2,1 miliarde dolari, în creștere cu aproape 14% față de anul 2022.
Raportul este însoțit de o declarație a lui Jamieson Greer, șeful USTR, care subliniază că președintele Trump a fost cel mai vocal lider american modern în privința barierelor comerciale externe.
„Sub conducerea sa, actuala administrație lucrează intens la contracararea acestor practici injuste și nereciproce, în scopul de a restaura corectitudinea și de a pune afacerile americane pe primul loc pe piața globală”, a afirmat oficialul.
50 de țări cer negocieri
S-a declanșat nebunia la Casa Albă, după ce Donald Trump a decis să impună tarife noi pentru importurile în SUA. Peste 50 de ţări au luat legătura cu Casa Albă pentru a începe negocieri comerciale, a declarat duminică Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional al preşedintelui Donald Trump, în timp ce oficialii americani încearcă să apere noile tarife vamale extinse care au declanşat turbulenţe la nivel global, relatează Reuters.
Într-un interviu acordat emisiunii This Week de la ABC News, Hassett a negat că tarifele ar face parte dintr-o strategie a preşedintelui Trump de a provoca o prăbuşire a pieţelor financiare pentru a forţa Rezerva Federală să reducă dobânzile. Declaraţia vine după ce Trump a distribuit vineri pe platforma Truth Social un videoclip care sugera că tarifele ar fi fost concepute intenţionat pentru a lovi piaţa bursieră şi a determina Fed să acţioneze.
Într-un interviu separat acordat emisiunii Meet the Press de la NBC News, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a minimalizat scăderea burselor şi a declarat că nu există ”niciun motiv” să se anticipeze o recesiune din cauza tarifelor.
Anunţul lui Trump de miercuri privind tarife generalizate pentru importuri a zguduit economiile globale, provocând reacţii dure din partea Chinei şi temeri privind un război comercial global şi o posibilă recesiune.
Duminică dimineaţă, oficialii de top ai administraţiei Trump au încercat să prezinte tarifele ca parte a unei repoziţionări strategice a SUA în ordinea comercială globală, susţinând că turbulenţele sunt doar efecte pe termen scurt.
Bursele americane au pierdut aproximativ 10% în doar două zile după anunţul noii politici comerciale, scădere pe care analiştii de piaţă o atribuie agresivităţii tarifelor, considerate de majoritatea economiştilor şi de preşedintele Fed drept factori care pot stimula inflaţia şi frâna creşterea economică.
Pieţele financiare, bulversate de tarife, se pregătesc pentru o nouă săptămână de volatilitate, după ce săptămâna trecută a fost cea mai slabă pentru acţiunile americane de la criza COVID-19 din urmă cu cinci ani.
Hassett a declarat că, în urma impunerii tarifelor, ”peste 50 de ţări” au contactat Casa Albă pentru a începe negocieri comerciale.
Duminică, preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a propus iniţierea unor discuţii cu SUA pe baza tarifelor zero, promiţând eliminarea barierelor comerciale în locul aplicării unor măsuri de retorsiune, şi anunţând investiţii suplimentare ale companiilor taiwaneze în SUA.
Spre deosebire de alţi economişti, Hassett a susţinut că impactul asupra consumatorilor va fi redus, deoarece exportatorii vor fi nevoiţi să reducă preţurile pentru a rămâne competitivi.
Bessent, la rândul său, a respins ideea unei recesiuni, indicând datele solide privind ocuparea forţei de muncă: ”Cifrele de vineri privind locurile de muncă au fost peste aşteptări. Economia avansează, deci nu văd niciun motiv să luăm în calcul o recesiune,” a spus el.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google