STUDIU Tinerii nu vor neapărat să plece din țară, dar condițiile de muncă și salariile mici îi determină s-o facă

Un sondaj realizat în perioada iunie-iulie 2022 pe un eșantion de 1500 de persoane cu vârsta între 16 și 34 de ani arată faptul că, pentru tineri, cele mai importante aspecte în alegerea unui loc de muncă sunt beneficiile financiare, stabilitatea locului de muncă (contract de muncă pe perioada nedeterminată), posibilitatea de avansare în carieră și flexibilitatea programului. Cu cât cresc vârsta și experiența în muncă, cu atât scade satisfacția tinerilor cu locul de muncă – persoanele peste 25 de ani sunt mai nemulțumite, comparativ cu cele sub 25 de ani.

Nivelul de informare autodeclarat al tinerilor privind drepturile la locul de muncă este unul ridicat. Cel mai scăzut grad de informare ține de posibilitatea de a intra într-un sindicat. În ceea ce privește nivelul de cunoștințe față de rolul sindicatelor se poate discuta despre o cunoaștere mai degrabă superficială.

locuri de munca sindicat

Aproximativ 80% dintre respondenți au declarat că știu ce este un sindicat, însă în momentul în care au fost rugați să spună care este primul lucru care le vine în minte când aud sindicat, numai 10% au putut menționat ceva. Rugați să se poziționeze față de sindicate, aproximativ 50% au o părere pozitivă sau foarte pozitivă, iar 40% neutră, iar aproximativ 10% nu au știut ce să răspundă. În ciuda unei retorici la nivel public împotriva sindicatelor, procentul persoanelor care au o imagine negativă este insignifiant.

Deși 59% dintre respondenți spun că sunt informați cu privire la drepturile de care beneficiază ca angajați, studiul ne arată faptul că tinerii se informează mai mult de pe internet pe aceste teme și cel mai puțin de la școală sau de la sindicate. Cel mai scăzut grad de informare ține de posibilitatea de a intra într-un sindicat, iar cunoștințele privind rolul sindicatelor sunt mai degrabă superficiale.

Lipsa de cunoștințe privind drepturile ca angajat și rolul sindicatelor provine și din neincluderea acestor teme în programele școlare din învățământul preuniversitar, tinerii apreciind că este necesară discutarea acestor aspecte în școli într-o mai mare măsură. Domeniile de calificare menționate într-o mai mare măsură, de aproximativ 50% dintre respondenți, au fost: HoReCa, informații și comunicații (inclusiv domeniul IT), industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, construcții, intermedieri financiare și asigurări, comerț cu ridicata și amănuntul, agricultură și învățământ.

În ceea ce privește aspirațiile privind viitorul loc de muncă, cei mai mulți dintre tineri își doresc stabilitatea conferită de contractul de muncă, 73% nominalizând această variantă. De asemenea, aproape un sfert dintre respondenți și-ar dori să aibă o afacere proprie, opțiune care de altfel a fost mediatizată intens de programele de sprijinire a tinerilor antreprenori finanțate de Comisia Europeană în ultimii ani.

Munca prin platforme digitale este considerată de asemenea o opțiune pentru 1 din 10 tineri, ceea ce sugerează că o parte dintre aceștia își doresc flexibilitate (în special pentru cei care sunt și în sistemul educațional) și/sau doresc să își suplimenteze veniturile, munca prin platforme fiind adesea cel de-al doilea loc de muncă.

Tinerii din mediul urban își doresc într-o proporție mai ridicată să aibă un contract ce oferă stabilitate, comparativ cu cei din rural. De asemenea, se poate observa faptul că, cu cât crește nivelul veniturilor și al școlarității, cu atât tinerii își doresc să încheie mai degrabă un contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

O posibilă explicație este că persoanele cu nevoi financiare mai urgente, care de obicei sunt mai întâlnite în rândul populației cu studii scăzute, nivel scăzut al veniturilor și adesea localizate în mediul rural, au pretenții mai scăzute, practic, având nevoie de loc de muncă, ar accepta orice fel de contract. Această explicație trebuie însă validată de viitoare studii calitative.

locuri de munca rural urban
Procentul tinerilor din rural care și-ar dori să lucreze part-time este mai ridicat decât al celor din urban.

Procentul tinerilor din rural care și-ar dori să lucreze part-time este mai ridicat decât al celor din urban. Adesea, locurile de muncă sunt localizate în mediul urban, iar infrastructura de transport ineficientă, accesul redus la mijloace de transport, lipsa de servicii publice de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, practicarea agriculturii de subzistență în gospodărie, determină unii tineri din rural să aleagă locuri de muncă cu normă parțială. Fiind puși să aprecieze care este probabilitatea ca diferite forme de muncă să fie viitorul lor loc de muncă, cei mai mulți dintre tineri au nominalizat contractul de muncă pe perioadă nedeterminată. Nu în ultimul rând, numai 1 din 10 tineri a menționat că și-ar dori să lucreze în străinătate cu forme legale (procentul celor care își doresc să lucreze în străinătate fără forme legale este nesemnificativ), ceea ce sugerează că piața muncii din Europa de Vest nu este văzută ca o alternativă pentru cei care au intrat pe piața muncii din România. Aproape trei din zece tineri au nominalizat varianta plecării la muncă în străinătate, ceea ce sugerează că deși nu își doresc să meargă în străinătate pentru a munci, un procent ridicat de tinerii din România apreciază că este probabil să o facă. Acest lucru sugerează că oferta de locuri de muncă din România nu oferă opțiuni reale pentru o parte dintre tinerii din România, fiind nevoiți să caute de lucru în țările occidentale. Pentru niciuna dintre aceste variabile nu există diferențe semnificative în funcție de gen, vârstă, nivel de școlaritate, nivel al veniturilor sau mediu de rezidență.

Aproximativ un sfert dintre respondenți au declarat că este probabil să aibă un contract de muncă part-time. În cazul acestora, există diferențe semnificative în funcție de vârstă, nivel de școlaritate și mediu de rezidență. Persoanele sub 25 ani, fără studii universitare și din mediul urban declară într-o mai mare măsură că există o probabilitate ridicată ca următorul loc de muncă pe care îl vor avea să fie cu normă parțială de lucru. Așadar, chiar dacă nu își doresc neapărat, tinerii din urban cred că este probabil să aibă un loc de muncă cu normă parțială de lucru.

locuri d emunca platforme

Un efect al precarizării muncii în România este creșterea numărului de locuri de muncă pe care un salariat ajunge să le aibă concomitent. Aproximativ o treime dintre respondenți au încercat în ultimii ani să câștige bani muncind prin intermediul unei platforme online de lucru. Cei care au încercat într-o mai mare măsură să lucreze în acest sector sunt mai degrabă bărbați și din categoria de vârstă 29-34 ani. Acest tip de muncă nu este în mod obligatoriu specific urbanului mare, numărul de tineri din orașe mici (43%) sau din mediul rural (26%) care au încercat să lucreze prin intermediul unei platforme fiind relativ similar cu cel al tinerilor din București (35%) sau din orașe reședință de județ (38%). Nu în ultimul rând, nu există diferențe semnificative în funcție de nivelul de școlaritate și venit, toate categoriile de tineri experimentând munca pe platforme.

În primul rând, tinerii apreciază că stresul este una dintre problemele principale la locul de muncă. Stresul este considerat și recunoscut drept una dintre cele mai întâlnite probleme la locul de muncă la nivel global de către Organizația Mondială a Muncii. Cel mai adesea, stresul este generat de presiunea de a performa sarcini sub termene limită nerealiste, sarcini care necesită alocarea de ore suplimentare, de cultura organizațională precum încurajarea de către management a competiției între angajați pentru avansarea în carieră, de amenințarea disponibilizării sau reducerilor salariale, de relațiile interpersonale la locul de muncă, sau echilibrul precar între viața de familie și viața profesională.

La nivelul întregii populații din România, situația este mai dramatică decât o ilustrează cercetarea, angajații români fiind printre cei mai stresați din Europa la locul de muncă.

Altă problemă critică pentru piața muncii din România, percepută de tinerii angajați ca fiind una importantă cu care se confruntă la locul de muncă, este legată de personalul insuficient angajat și volumul de muncă prea ridicat. Lipsa personalului duce adesea la supraîncărcarea salariaților cu mai multe sarcini decât pot duce, astfel că ajung să se simtă epuizați. Volumul de muncă poate fi ridicat din punctul de vedere al cantității, al dificultății, al ritmului și al termenelor limită. În strânsă legătură cu aceste probleme, se adaugă și aspecte precum neplata orelor suplimentare sau neacordarea zilelor de concediu de odihnă. Deși în România există amenzi pentru neplata orelor suplimentare sau zilelor de concediu de odihnă legale, acestea au fost menționate de un număr semnificativ de tineri din România.

O altă problemă menționată de tineri se referă la două aspecte care țin de structura economiei din România: nivelul salarial scăzut, raportat la munca depusă, mai ales în comparație cu țările din Uniunea Europeană și dificultatea avansării/promovărila locul de muncă. România are un număr foarte ridicat de contracte înregistrate cu salariul minim, la care se adaugă o altă pondere importantă de salarii peste nivelul minim, dar scăzute raportat la coșul minim pentru un trai decent. Nu în ultimul rând, deși menționate într-o mai mică măsură de tinerii angajați din România, fenomene precum hărțuirea și bullying-ul la locul de muncă, problemele de relaționare cu colegii, discriminarea salariaților în funcție de criterii arbitrare precum gen, etnie, orientare sexuală, statut marital, dizabilitate continuă să fie prezente, fiind necesară o mai bună implementare a normelor anti-discriminare sau hărțuire.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Elevi activi = viitori cetățeni activi și lucrători respectați”, derulat de Asociația Politeia și se bazează pe date colectate prin intermediul unui chestionar aplicat prin metoda CATI pe un eșantion de 1500 de tineri în perioada iunie-iulie 2022, reprezentativ pentru populația cu vârste cuprinse între 16-34 ani din România.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *