STUDIU: România NU mai este atractivă pentru companiile străine

Un procent de 40% dintre companii plănuiesc să îşi extindă operaţiunile în Europa în 2021, faţă de 27% la începutul pandemiei provocate de COVID-19. Franţa, Regatul Unit şi Germania considerate, aproape la egalitate, cele mai atractive destinaţii pentru investiţii în Europa, potrivit studiului anual EY. România se menţine pe locul 18 în rândul celor 51 de ţări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 faţă de 78 înregistrate în 2019.

În Europa, turbulenţele şi incertitudinile cauzate de pandemia COVID-19 au avut drept consecinţă o scădere cu 13% a investiţiilor străine directe (ISD) în 2020. Cu toate acestea, 40% dintre respondenţi plănuiesc să-şi stabilească sau să-şi extindă operaţiunile în Europa în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% la începutul pandemiei COVID-19” potrivit studiului anual EY Europe Attractiveness Survey.

Studiul EY are la bază o cercetare calitativă derulată în martie şi aprilie 2021, la care au participat 500 de factori de decizie internaţionali, reprezentând companii provenind dintr-o serie de sectoare de activitate şi cu sediul în toată lumea, de la IMM-uri la multinaţionale, precum şi o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunţate în Europa în 2020. Conform studiului, Franţa, Regatul Unit şi Germania sunt considerate pentru prima dată, aproape la egalitate, drept principalele destinaţii pentru investiţii în Europa. Aceste ţări au atras 985, 975 şi, respectiv, 930 de proiecte ISD, pe fondul unei scăderi mai puţin accentuate a investiţiilor în Germania, comparativ cu Franţa şi Regatul Unit, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19.

România se menţine pe locul 18 în rândul celor 51 de ţări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 faţă de 78 înregistrate în 2019, marcând o scădere de 27% (comparativ cu media europeană de 16%). Cea mai mare scădere a numărului de proiecte a fost înregistrată de Ungaria (-54%), iar ţările cu cele mai mari creşteri au fost Elveţia (25%), Finlanda (23%) şi Suedia (19%).

Transformare digitală. Sustenabilitate. Sprijin guvernamental. Acestea sunt elemente cheie în atragerea investitorilor străini în 2021. Europa se pregăteşte de o nouă etapă, a redresării economice, iar ţările UE au la dispoziţie instrumente cheie, precum Planul de Redresare şi Rezilienţă, care pun în centru tranziţia digitală şi reforma climatică”, consideră Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Studiul scoate în evidenţă patru factori cheie pentru decizia investitorilor sprivind locul investiţiei: abilităţile, sustenabilitatea, stimulentele şi simplificarea fiscală.

Abilităţile: Noul rol al tehnologiei apărut ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19 (în experienţa clientului, în linii de producţie şi activităţi administrative cu un grad mai mare de automatizare şi în mediile de lucru ‘figitale’ – fizice şi digitale) face ca reînnoirea bazei de abilităţi digitale a Europei să reprezinte un imperativ. În ceea ce priveşte factorii importanţi în alegerea locului investiţiei, 82% dintre respondenţi au indicat disponibilitatea unei forţe de muncă cu abilităţi tehnologice, în timp ce 75% au menţionat existenţa unui plan de lansare a tehnologiei 5G în ţara respectivă”, arată studiul.

În ceea ce priveşte sustenabilitatea, sustenabilitatea ecologică va influenţa deciziile investitorilor privind locul investiţiei, 90% dintre respondenţi menţionând că acest aspect este important pentru strategia lor de investiţii, în timp ce 85% consideră deja că Europa este un lider în domeniul protecţiei mediului.

Investitorii străini au remarcat că planurile de revenire naţionale şi europene vizează transformarea profundă şi pe termen lung a economiilor şi societăţilor. Companiile se aşteaptă şi ca guvernele să ofere stimulente economice pe termen scurt şi să sprijine repornirea economiei europene”, relevă studiul.

Potrivit acestuia, stabilitatea, transparenţa şi armonizarea fiscală sunt cruciale, deoarece operatorii economici din Europa se confruntă cu o furtună perfectă a schimbărilor agreate şi a unor provocări care se prefigurează la orizont. De exemplu, uniformizarea cotelor impozitului pe profit va avea un impact asupra strategiilor de alegere a locului de investiţie, la fel ca noile reglementări şi taxe pentru activităţile digitale şi în domeniul protecţiei mediului, care urmează a fi stabilite. Studiul a constatat că există câteva riscuri pe termen scurt şi lung în ceea ce priveşte atractivitatea Europei. Pe termen scurt, revenirea economică pe fondul campaniei de vaccinare are putea să se clatine, dacă apar noi tulpini de COVID-19 care să impună revenirea la măsurile de distanţare socială. Pe termen lung, companiile sunt preocupate de protecţionismul şi incertitudinea politicilor comerciale şi tarifare, care constituie o ameninţare mai mare pentru atractivitatea Europei acum faţă de 2020. De asemenea, amplul program de stimulare a economiei Statelor Unite ar putea să deturneze o parte din investiţiile străine directe din Europa.

În acelaşi timp, rămâne de văzut impactul Mecanismului de redresare şi rezilienţă al Uniunii Europene, îndeaproape armonizat cu priorităţile Comisiei Europene privind tranziţia verde şi tranziţia digitală, care va pune la dispoziţie împrumuturi şi granturi în valoare de 672,5 miliarde de dolari pentru a ajuta la redresarea statelor membre. Cu toate acestea, respondenţii doresc ca guvernele să definească totodată un traseu clar şi rapid pentru redeschiderea durabilă şi în siguranţă a vieţii publice şi a activităţilor comerciale, precum şi să asigure un sprijin pe termen lung pentru redresarea economiilor europene, se mai arată în studiu.

Perturbarea lanţurilor de aprovizionare, restricţiile de circulaţie, măsurile de carantină la nivel naţional şi cererea incertă au făcut ca investiţiile străine directe în producţie să scadă cu 22% în 2020 faţă de 2019. O creştere accentuată a investiţiilor în logistică din partea comercianţilor online cu amănuntul a supracompensat declinul semnificativ din serviciile logistice industriale. Se înregistrează o scădere puternică a tendinţelor de reorganizare majoră a lanţurilor de aprovizionare existente în momentul apariţiei pandemiei COVID-19. Doar 20% dintre companii consideră că, pe termen scurt, trebuie să îşi mute operaţiunile fie înapoi în ţările de origine, fie în vecinătatea acestora, faţă de 83% anul trecut.

Investiţiile străine directe în bioştiinţe s-au majorat cu 62%, acesta fiind singurul sector important care a înregistrat o majorare a investiţiilor străine, în contextul în care companiile s-au mişcat rapid pentru a satisface explozia cererii de vaccinuri, tratamente şi echipamente individuale de protecţie pentru combaterea pandemiei. Pe mai departe, statele europene trebuie să răspundă modificărilor apărute în priorităţile operatorilor economici. Pentru liderii de companii, infrastructura şi abilităţile digitale, precum şi o agendă solidă privind sustenabilitatea, care să ţină cont de impactul pozitiv al noilor proiecte asupra mediului, sunt esenţiale în alegerea destinaţiei investiţiilor. Iar proiecte există. Într-o cercetare recentă derulată pentru Fundaţia Europeană pentru Climă (ECF), EY a identificat, de exemplu, 1.000 de proiecte „verzi” pregătite pentru demarare, care ar putea crea trei milioane de locuri de muncă, adică aproape un sfert din numărul celor pierdute din cauza pandemiei.

Ediţia locală – EY Attractiveness Survey Romania, derulată pe un eşantion de 100 de investitori din 20 de ţări, care analizează atractivitatea ţării noastre din punctul de vedere al investiţiilor străine directe, se va lansa pe 16 iunie 2021.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *