Studiu francez: Izolarea a DISTRUS mai mulți ani de viață decât a salvat

Un studiu citat de ziarul francez Le Figaro provoacă la dezbateri despre efectele restricțiilor impuse cetățenilor în pandemie. Estimările experților sunt că izolarea ar fi salvat 500.000 de ani de viață în Franța, dar s-ar fi pierdut 1,2 milioane. Cu toate acestea, cercetătorii nu spun că a fost neapărat o greșeală, pentru că la izbucnirea epidemiei nu existau informații despre letalitatea coronavirusului și capacitatea acestuia de a se răspândi.

Directorul organizației GenerationLibre care a realizat studiul, economistul Maxime Sbaihi, spune că obiectul cercetării nu a fost acela de a spune dacă ar trebui sau nu ar trebuie să fie impusă izolarea în pandemie: „Scopul este să evaluăm consecințele. Sănătatea și economia sunt strâns legate: când situația economică se deteriorează, persoanelor cu venituri mici li se reduce speranța de viață”, a indicat el.

Studiul a cercetat efectele benefice ale măsurilor de restricție, precum și efectele nocive. În ceea ce privește „anii de viață câștigați”, modelul a fost explicat de epidemiologul Henri Leleu, pe baza unor date ale Institutului Pasteur. Astfel, prin limitarea interacțiunilor între oameni și restrângerea unor drepturi și libertăți, în condițiile de pandemie, s-au evitat aproximativ 100.000 de decese, iar cercetătorii estimează că persoanele care au murit de Covid ar mai fi trăit în medie încă 5 ani de zile. Astfel, s-a ajuns la cifra de 500.000 de ani de viață salvați de măsurile de izolare. Pe de altă parte, s-a analizat impactul restricțiilor asupra economiei și impactul asupra veniturilor cetățenilor, iar speranța de viață a unei persoane este direct legată de veniturile financiare, așa cum afirmă economiștii și statisticienii.

Decizia politică de a impune restricții severe la nivel național a provocat cea mai mare recesiune economică de după război”, spune Kevin Brookes, de la organizația care a realizat studiul: „Un sfert din familii a declarat că situația financiară li s-a deteriorat de la începutul izolării”. Autorii cercetării estimează că aproximativ 1,2 milioane de ani de viață s-ar fi pierdut prin recesiunea economică și sărăcirea populației. Kevin Brooks spune că nu s-au luat în calcul efectele psihologice și nici deteriorarea educației.

Era mai bine, atunci, să nu se fi impus restricții? Experții susțin că este ușor acum să vorbești, dar la data intrării în izolare din cauza izbucnirii epidemiei de coronavirus, decidenții au avut puține informații la îndemână despre efectele medicale ale Covid, astfel că nu puteau ști ce se va întâmpla. Cercetătorii îl citează în acest sens pe Churchill care a spus că „În caz de urgență, o treime din informațiile pe care le ai sunt contradictorii, o treime sunt false și o treime sunt incerte”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *