Spread the love

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condus de preşedintele Klaus Iohannis, s-a reunit, miercuri, în cadrul căruia au fost discutate Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, Programul privind înzestrarea Armatei, dar şi disponibilul de forţe pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2021.

„În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, a precizat Administraţia Prezidenţială, înaintea ședinței. Şedinţa de Guvern începută miercuri dimineaţă a fost suspendată şi a fost reluată după reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care a început la ora 12:00.

După şedinţa CSAT, şeful statului a anunţat… noua Strategie de Securitate a României:

„Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, pentru perioada 2020 – 2024. Document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu. Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volabilitatea și impredictibilitatea și așa deja accentuate ale mediului de securitate internațională. România trebuie să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, ordine publică, sistemul educațional, servicii publice și, mai ales, creșterea rezilienței economice. (…) Strategia națională de apărare a țării operează cu același concept de securitate națională extinsă, introdus și definit în precedentul document. Pe lângă apărare armată, înțeleasă în dublă calitate – apărare națională și colectivă – vizează politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau cibernetică. Am gândit această Strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională. (…) România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei și la promovarea democrației și libertății. Toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. Este evident că parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate. Strategia națională de securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cibernetice, dar și alte tipuri de provocări. Ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multidimensional al securității, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate. Echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiar al securității naționale. (…) Statul are datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a cetățeanului. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Tocmai de aceea, Strategia încurajează colaborarea și coordonarea interinstituțională, inclusiv prin constituirea unui grup de reflexie strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun”, a spus Klaus Iohannis.

În ceea ce privește contribuția prin forțele armate ale României pe plan extern, șeful statului a arătat că a aprobat solicitările pentru anul 2021 și, totodată, au fost aprobate și o serie de programe de înzestrare.

„Armata României va participa cu un efectiv de 1.940 de militari și civili la misiuni și operații, cu 436 mai puțin decât în acest an. MAI va participa cu 841 militari și polițiști, cu 181 mai puțin decât în 2020. Am aprobat programul privind transformarea și înzestrarea Armatei României până în 2026 și în perspectivă. Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate internațională și strategică. Resursele importante destinate înzestrării Armatei fac posibilă realizarea capabilităților de apărare națională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO. Programele multianuale coerente pot oferi industriei românești șansa de relansare, în special prin cooperarea instituțională, cu firmele de profil ale Aliaților”, a mai spus Iohannis.

Documentul privind Strategia de Securitate 2020 – 2024 va fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *