Cheltuielile pentru apărare ale țărilor europene ale Alianței Nord-Atlantice și Canadei vor crește cu 18% în 2024, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei întâlniri cu președintele american Joe Biden la Washington. „În Europa și în Canada, aliații noștri NATO cresc cheltuielile pentru apărare cu 18% în acest an. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”, a spus Stoltenberg.
Potrivit acestuia, 23 de aliați vor cheltui 2% din PIB sau mai mult pentru apărare în acest an. „Acest lucru demonstrează că aliații europeni și Canada fac cu adevărat un pas înainte și își asumă partea lor de responsabilitate comună pentru a ne proteja pe toți în alianța NATO”, a spus el.
Vorbind anterior la centrul de reflecţie Wilson Center, Stoltenberg a declarat că majorarea cheltuielilor de apărare de către aliaţi „este bună pentru Europa şi bună pentru America, mai ales că o mare parte din aceşti bani în plus sunt cheltuiţi aici, în Statele Unite”.
Stoltenberg s-a aflat la Washington pentru a pregăti summitul NATO de luna viitoare din capitala americană, un subiect pe care l-a discutat şi cu preşedintele Biden. Şeful Casei Albe a declarat că alianţa se confruntă cu unul dintre cele mai importante momente pentru Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, pe măsură ce Ucraina se luptă cu forţele ruseşti. „Am întărit flancul estic al NATO, făcând clar că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a subliniat Biden, relatează News.ro.
Stoltenberg a spus că atunci când liderii NATO au stabilit obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, la summitul lor din 2014, doar trei membri – Statele Unite, Grecia şi Marea Britanie – atingeau acest obiectiv. La acel moment, NATO avea 28 de membri, iar în prezent, Alianţa Nord-Atlantică are 32 de membri. Stoltenberg spune că tendinţa de creştere a cheltuielilor militare ale membrilor NATO a fost declanşată de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Cheltuielile de apărare ale NATO au devenit foarte controversate în ultimii ani, mai ales că fostul preşedinte american Donald Trump i-a acuzat pe europeni că alocă prea puţin pentru propria securitate şi că se bazează pe Statele Unite pentru protecţie. La începutul acestui an, Trump – candidatul republican la alegerile prezidenţiale americane din acest an – a stârnit indignare sugerând că nu ar proteja membrii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare şi chiar ar încuraja Rusia să îi atace.
Cheltuielile pentru apărare ale multor ţări europene au crescut brusc de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar oficialii NATO au ţinut să sublinieze că membrii europeni fac acum un pas în faţă. Cheltuielile de apărare ale NATO vor fi un subiect important la summitul alianţei de luna viitoare de la Washington, a declarat Stoltenberg, urmat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. El a avertizat că nu mai poate fi permisă o nouă întârziere în furnizarea de ajutor militar către Ucraina, aşa cum s-a întâmplat la începutul acestui an în SUA. Se aşteaptă ca obiectivul bugetar să fie îndeplinit în primul rând de Polonia, cu cheltuieli militare de 4,12% din PIB, şi Estonia, cu 3,43%, peste nivelul de 3,38% estimat pentru SUA, relatează Agerpres. Sub pragul de 2% se află ţări cum ar fi Spania, Slovenia şi Luxemburg, care alocă apărării sub 1,3%, apoi Belgia cu 1,3%, Canada cu 1,37%, Italia (1,49%) şi Portugalia (1,55%). Germania va ajunge la 2,12%, după ce Berlinul şi-a asumat anul acesta, pentru prima dată, obiectivul valabil pentru toate statele din NATO. Ca sumă absolută, se estimează că SUA vor cheltui anul acesta pentru apărare 968 de miliarde de dolari, mai mult decât dublul totalului alocat de restul aliaţilor.
România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%, arată o analiză NATO potrivit TVR. Cu acest prag România se situează chiar sub media Alianței, de 1,73%.
NATO vrea să scoată armele nucleare din depozite, pentru a stârni teama Rusiei și a Chinei
NATO este în discuții pentru a desfășura mai multe arme nucleare în fața amenințării tot mai mari din partea Rusiei și a Chinei, a declarat șeful alianței. Jens Stoltenberg a adăugat că blocul trebuie să își arate arsenalul nuclear lumii pentru a trimite un mesaj direct dușmanilor săi, într-un interviu acordat publicației The Telegraph. El a dezvăluit că există consultări în direct între membri cu privire la scoaterea rachetelor din depozite și punerea lor în așteptare, în timp ce a cerut ca transparența să fie folosită ca mijloc de descurajare.
Stoltenberg a spus: „Nu voi intra în detalii operaționale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaționale și care ar trebui să fie stocate, dar trebuie să ne consultăm cu privire la aceste aspecte. Este exact ceea ce facem”.
Într-un interviu amplu acordat la sediul NATO din Bruxelles, el a dat un avertisment dur cu privire la amenințarea din partea Chinei. De asemenea, el a spus că se așteaptă ca un guvern laburist să fie un aliat ferm al NATO și a apărat noile planuri de a face livrările de arme către Ucraina, la adăpost de Trump. Stoltenberg a declarat că transparența nucleară ar trebui să fie piatra de temelie a strategiei nucleare a NATO pentru a pregăti alianța pentru ceea ce el a descris ca fiind o lume mai periculoasă.
În urmă cu un deceniu, când bărbatul în vârstă de 65 de ani și-a asumat rolul în fruntea blocului, exercițiile nucleare se desfășurau în secret total. În prezent, el laudă în mod deschis o serie de 32 de aliați ai săi pentru că au contribuit la disuasiune, inclusiv, cel mai recent, Olanda, care a investit în avioane de luptă cu dublă capacitate care pot găzdui arme nucleare americane.
„Transparența ajută la comunicarea directă a mesajului că noi, desigur, suntem o alianță nucleară”, a declarat Stoltenberg. „Obiectivul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atâta timp cât există arme nucleare, vom rămâne o alianță nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China și Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu are, este o lume mai periculoasă.”
El a avertizat că China, în special, investește masiv în armament modern, inclusiv în arsenalul său nuclear, despre care a spus că va ajunge la 1.000 de focoase până în 2030. „Și asta înseamnă că, într-un viitor nu foarte îndepărtat”, a spus el, „NATO s-ar putea confrunta cu ceva cu care nu s-a mai confruntat până acum, și anume doi potențiali adversari cu putere nucleară – China și Rusia. Bineînțeles, acest lucru are consecințe”.
Avertismentele domnului Stoltenberg vin după ce G7 a criticat dur China și Rusia într-un comunicat de săptămâna trecută, în care a cerut Beijingului să înceteze furnizarea de tehnologie de armament către Moscova și s-a opus „militarizării” Chinei în Pacific. Atât SUA, cât și Marea Britanie și-au angajat forțele de descurajare nucleară în cadrul NATO, în timp ce alți aliați europeni împart povara responsabilității prin depozitarea armelor pe teritoriul lor și prin investiții în sistemele de lansare a acestora.
Numărul de arme nucleare operaționale este strict secret, dar estimările sugerează că Marea Britanie are aproximativ 40 din 225 de arme nucleare desfășurate în orice moment. SUA are aproximativ 1.700 din 3.700. Franța, a treia putere nucleară a NATO, nu își pune arsenalul atomic la dispoziția alianței din cauza unei decizii de lungă durată de a-și menține independența în ceea ce privește propria disuasiune. Stoltenberg a insistat că SUA și aliații săi europeni își modernizează acum capacitate de descurajare nucleară în fața amenințării crescute din partea Rusiei. El a declarat: „SUA își modernizează bombele gravitaționale pentru focoasele nucleare pe care le au în Europa, iar aliații europeni modernizează avioanele care vor fi dedicate misiunii nucleare a NATO. Apoi, bineînțeles, aveți Regatul Unit, care este special, deoarece Regatul Unit are propriile arme nucleare.”
Duminică, BBC a relatat că un submarin rusesc care se află acum în Cuba a fost văzut săptămâna trecută în largul coastelor Scoției. Kazan este capabil să transporte arme avansate, potrivit Ministerului rus al Apărării, dar nu a intrat în apele britanice. Cu toate acestea, Ministerul Apărării l-a informat pe prim-ministru.
Vladimir Putin a amenințat în repetate rânduri că va folosi arme nucleare în Ucraina și a desfășurat focoase nucleare mai aproape de granițele Europei. Cu toate acestea, el și-a redus mai recent amenințările. Șeful NATO a refuzat să discute despre câte focoase ar trebui scoase din depozite și puse în așteptare, dar a dezvăluit că există consultări în direct pe această temă.
Înainte de invazie, NATO se străduia să convingă majoritatea aliaților săi să atingă pragul minim de două procente din PIB pentru cheltuielile de apărare. Când vor fi publicate ultimele cifre înainte de summitul NATO de luna viitoare de la Washington, Stoltenberg crede că mai mult de 20 vor atinge acest obiectiv – la un deceniu de la stabilirea acestei ținte.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, Marea Britanie a fost plasată pe o traiectorie de creștere a cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din bogăția națională până în 2030. Dar, în condițiile în care se așteaptă ca Partidul Conservator al lui Rishi Sunak să fie înlocuit de Partidul Laburist, există îndoieli că angajamentul va fi respectat. Sir Keir Starmer a declarat că partidul său a dorit să atingă obiectivul de 2,5 % de îndată ce resursele permit acest lucru, mai degrabă decât o dată fixă.
Stoltenberg, care a fost liderul Partidului Laburist din Norvegia între 2002 și 2014, nu a dorit să se pronunțe asupra politicii din campania electorală din Marea Britanie. Cu toate acestea, el a spus: „Mă aștept ca Marea Britanie, indiferent de rezultatul alegerilor, să fie un aliat puternic și statornic al NATO și, de asemenea, un aliat care va da exemplu în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, așa cum a făcut Marea Britanie timp de mulți ani. Realitatea este că am redus cu toții cheltuielile pentru apărare atunci când tensiunile au scăzut după încheierea Războiului Rece. Iar acum trebuie să creștem apărarea atunci când tensiunile cresc din nou. Am fost prim-ministru timp de 10 ani, știu că este greu să găsești bani pentru apărare, deoarece majoritatea politicienilor preferă întotdeauna să cheltuiască bani pentru sănătate, pentru educație, infrastructură și alte sarcini importante. Dar când reducem cheltuielile pentru apărare atunci când tensiunile scad, trebuie să fim capabili să le creștem atunci când tensiunile cresc din nou – și exact asta fac acum aliații, Regatul Unit, dar și alți aliați.”
Record de cheltuieli la nivel global pentru arme nucleare: Investițiile au crescut cu 13%
Statele din întreaga lume sunt pe cale să cheltuiască 100 de miliarde de dolari pe an, pe arme nucleare, influențate de o creștere bruscă a bugetelor americane pentru apărare. Se estimează că, în total, cheltuielile globale pentru arme nucleare au crescut cu 13% până la un record de 91,4 miliarde de dolari în 2023, conform calculelor grupului Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (Ican).
Noul total, care a crescut cu 10,7 miliarde de dolari față de anul precedent, este determinat în mare parte de creșterea bruscă a bugetelor de apărare din SUA, într-o perioadă de incertitudine geopolitică mai mare cauzată de războiul din Ucraina și războiul din Gaza. Toate cele nouă națiuni nucleare ale lumii cheltuiesc mai mult, a adăugat Ican, China fiind considerată a doua cea mai mare cheltuitoare, cu un buget de 11,9 miliarde de dolari – deși totalul Beijingului este cu mult sub cei 51,5 miliarde de dolari cheltuite de SUA.
Rusia este al treilea cel mai mare cheltuitor, cu 8,3 miliarde de dolari, urmată de Regatul Unit (8,1 miliarde de dolari) și Franța (6,1 miliarde de dolari), deși estimările pentru statele autoritare sau cele trei țări cu programe nucleare nedeclarate (India, Pakistan și Israel) sunt toate complicate de o lipsă de transparență.
Susy Snyder, unul dintre autorii cercetării, a avertizat că statele nucleare sunt „pe cale să cheltuiască 100 de miliarde de dolari pe an pe arme nucleare” și a susținut că banii ar putea fi folosiți în schimb pentru programe sociale și de mediu.
„Aceste miliarde ar fi putut fi folosite pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru salvarea animalelor și plantelor care susțin viața pe Pământ, ca să nu mai vorbim de îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație din întreaga lume”, a spus Snyder.
În ultimii cinci ani, de când Ican și-a început cercetarea, cheltuielile pentru arme nucleare au crescut cu 34%, sau 23,2 miliarde de dolari. Cheltuielile SUA au crescut cu 45% în acea perioadă și cu 43% în Marea Britanie, iar în tendințele actuale vor depăși 100 de miliarde de dolari în 2024.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a referit în mod repetat la arsenalul nuclear al țării sale pentru a avertiza vestul cu privire la o intervenție militară directă în Ucraina de la lansarea invaziei la scară largă în februarie 2022. Rusia a început, de asemenea, o serie de exerciții care simulează utilizarea armelor nucleare tactice. lângă granița cu Ucraina în mai. Alte date, respectate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri), arată că numărul de focoase nucleare active este, de asemenea, puțin mai mare și a ajuns la 9.585, determinat în mare parte de faptul că China și-a mărit arsenalul la 500 de la 410.
Cele mai mari state nucleare rămân, așa cum au făcut-o din anii 1950, SUA și Rusia, care dețin aproximativ 90% din toate focoasele. Rusia are 4.380 de focoase nucleare desfășurate sau depozitate, în comparație cu SUA, cu 3.708, au adăugat cercetătorii. Arsenalul de arme nucleare al Marii Britanii este estimat a fi neschimbat la 225 (cum este cel al Franței cu 290).
Wilfred Wan, directorul programului de arme de distrugere în masă al Sipri, a declarat: „Nu am văzut armele nucleare să joace un rol atât de important în relațiile internaționale de la războiul rece încoace”. El a comparat numărul de focoase desfășurate cu declarația comună semnată de SUA, Regatul Unit, Franța, China și Rusia în 2022. Cele cinci țări au declarat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google