Comisia Europeană afirmă, în raportul pe 2024 privind Statul de Drept în România (integral în engleză aici), că România a înregistrat progrese în lupta anticorupție, fără să urmeze totuși o serie de recomandări. „Autoritățile au menținut bilanțul pozitiv în combaterea corupției, inclusiv la nivel de cazuri de corupție la nivel înalt. Totuși, întârzierile legislative au continuat să aibă ca efect închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor”, se arată în raport.
Astfel, conform Comisiei Europene, în 2023, un număr de 400 de persoane investigate de DNA au fost achitate de instanțe, iar 175 au fost condamnate. De asemenea, 575 de cazuri de corupție și fapte asimilate corupției au fost întrerupte în 2023 ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ. Iar pentru cazurile trimise în judecată de DNA, instanțele au închis anul trecut dosarele a 383 de inculpați, dintre care 364 au fost achitați din cauza intervenției prescripției penale. Printre concluziile negative ale Comisiei Europene se numără faptul că România nu a făcut niciun progres în „asigurarea efectivă a consultării publice înaintea adoptării legislației” și că „încă pare dificil pentru publicul larg să afle cine controlează televiziunile”. O altă vulnerabilitate, în opinia CE, este că achizițiile publice rămân un sector cu risc ridicat de corupție.
Corupția sau – mai exact – anticorupția, îl irită pe președintele USR Constanța, fost ministru al Justiției, deputatul Stelian Ion, care a precizat faptul că, printre altele, prescripția penală „ar fi meritat un capitol special” în raport:
„Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene dat astăzi publicității nu are nici pe departe profunzimea rapoartelor MCV din anii trecuți, care indicau detaliat și argumentat ce nu funcționează bine în justiție și ce trebuie făcut. Pentru orice susținător al unor reforme în justiție, rapoartele MCV erau concludente. Cu greu ai putea spune același lucru despre raportul privind statul de drept publicat astăzi, un document anual al Comisiei Europene pentru fiecare stat membru în parte. Raportul tratează cu superficialitate problemele din justiție și este departe de a se constitui într-un tablou la zi, complet, al sistemului judiciar. Este chiar necredibil să ni se spună că lupta anticorupție merge bine, când am văzut cu toții că abia mai are suflu de câțiva ani încoace. Vorbim despre DNA-ul care a ales să nu conteste soluția de liberare condiționată a lui Remus Truică. Pe de altă parte, simpla constatare că de la crearea noii structuri de investigare a infracțiunilor de corupție în justiție (SIIJ 2.0 creată în martie 2022, prin transformarea SIIJ) au fost finalizate doar două rechizitorii spune mai multe decât orice alt comentariu. Rețeaua gândită de Predoiu este un eșec, așa cum a fost și SIIJ. Problemele din sistemul judiciar sunt grave și abia dacă sunt atinse în acest document care ar fi trebuit să țină loc și de MCV. Lupta anticorupție nu și-a revenit peste noapte, iar numirea unui procuror controversat la șefia DNA nu are cum să crească încrederea în instituție. Faptul că inculpații scapă pe bandă rulantă de dosare prin prescripție sau prin legi date cu dedicație de Ciolacu și Ciucă, prin care dezincriminează evaziunea fiscală de sub un milion de euro, este o realitate și merita un capitol special în raportul CE. Iar problema neaplicării cu prioritate a deciziilor CJUE pe problema prescripției răspunderii merita și ea o analiză mai atentă. La fel și analiza cauzei principale care a condus la închiderea a mii de dosare penale și anume decizia CCR referitoare la prescripția răspunderii penale. Derapajele grave ale CSM în ce privește hărțuirea unor magistrați incomozi au fost trecute cu prea multă lejeritate în revistă. Iar faptul că nu sunt ameliorate nici după atâția ani problemele grave de personal din justiție nu își primește un răspuns pe măsură. În plus, PSD și PNL nu țin cont de recomandările Comisiei de la Veneția legate de legile justiției, iar acest lucru poate fi constatat în mod obiectiv de oricine își propune să analizeze acest aspect. Și se pare că le merge strategia. Sunt păsuiți și primesc acum încă un credit nemeritat. Voi continua să spun public și să transmit semnale de alarme ori de câte ori justiția este afectată de decizii politice sau prin acțiuni din interior ale grupărilor antireformiste. Este necesar să știm exact unde suntem și ce se întâmplă cu sistemul judiciar. Îmi doresc ca pe viitor organismele europene să nu mai închidă ochii la derapajele privind statul de drept, iar România să se apuce, cât mai curând, vârtos de treabă pentru reformarea justiției și a unor instituții esențiale pentru buna funcționare a Statului”, a transmis deputatul Stelian Ion.
Comisia Europeană remarcă faptul că România nu a înregistrat niciun progres în introducerea unor reguli de lobby pentru parlamentari, chiar dacă în ultimii doi ani Bucureștiul a primit recomandări în acest sens. „Legăturile parlamentarilor cu lobby-iști și alte părți terțe care doresc să influențeze procesul legislativ rămâne nereglementat și nu există, astfel, reguli clare pentru cadouri, cazare, favoruri și alte beneficii”, conform raportului.
Ministerul Justiției a emis miercuri un comunicat de presă în care părțile negative din raport nu sunt menționate, fiind menționat doar că acest nou raport „este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie”, unul care „notează numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar”, precum și că „pentru domeniul justiției, au fost înregistrate progrese remarcabile”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google