Transparența în administrația publică locală rămâne un subiect central pe agenda parlamentară, reflectat într-o nouă inițiativă legislativă menită să clarifice și să rigorizeze modul în care aleșii locali își raportează activitatea în fața comunităților care i-au ales. Proiectul de lege vizează modificarea și completarea articolului 225 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, aducând reguli clare pentru primari, președinți de consilii județene, precum și pentru consilierii locali și județeni.
În prezent, textul propus stabilește o obligație explicită pentru toți aleșii locali de a întocmi și de a prezenta anual un raport individual de activitate. Principala noutate adusă de inițiativă constă în introducerea unui termen-limită ferm, respectiv data de 31 martie a anului următor celui pentru care se face raportarea. Pentru a garanta că aceste documente ajung la cunoștința cetățenilor, sarcina asigurării caracterului lor public este atribuită secretarului general al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale. În plus, proiectul impune ca primarii și președinții de consilii județene să își prezinte rapoartele de activitate direct în cadrul unei ședințe ordinare a consiliului local, respectiv județean:
Susținut de parlamentarii Uniunii Salvați România, printre care se numără și deputatul constănțean Stelian Ion, demersul a fost conceput pentru a elimina confuziile din practică dintre raportul individual al alesului și raportul instituțional privind transparența decizională. Inițiatorii argumentează în expunerea de motive că o comunicare bazată pe date verificabile și pe obligația de a da socoteală este esențială într-un stat de drept, contribuind la creșterea încrederii publice și la responsabilizarea aleșilor la toate nivelurile administrației locale.
Depus pe 29 aprilie la Camera Deputaților, proiectul parcurge ultimele etape administrative și primește ultimele avize necesare înainte de a ajunge la votul decisiv din plen. Parcursul său parlamentar a înregistrat însă un recul major la nivel politic, reflectat direct în activitatea comisiilor de specialitate. Fiind un proiect promovat de USR, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au elaborat, în data de 22 septembrie, un raport comun de respingere. Cu toate acestea, cuvântul final asupra normelor de transparență din Codul administrativ aparține plenului Camerei Deputaților.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google