Stelian Ion sare la gâtul lui Iohannis, după ce a fost criticat pentru că… nu face nimic: „Să se uite la UDMR!”

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, sare la gâtul lui Klaus Iohannis, după criticile președintelui față de activitatea liderului USR-PLUS la ministerul pe care îl conduce. Ion a precizat că a propus soluţii coaliţiei pentru a debloca situaţia privind proiectul de desfiinţare a SIIJ şi anume ca „la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală”.

Atât desfiinţarea definitivă a SIIJ, şi nu încercarea de salvare a acesteia prin mutarea sediului la Parchetul General, cât şi repararea legilor justiţiei ar fi fost deja obiective îndeplinite dacă toţi partenerii din coaliţie ar fi respectat programul de guvernare şi ar fi pus preţ pe opiniile instituţiilor internaţionale – Comisia Europeană, GRECO şi Comisia de la Veneţia. Desfiinţarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiţiei a propus proiectul şi a fost aprobat şi susţinut de Guvern. Ministerul Justiţiei a transmis forma corectă, avizată favorabil şi de Comisia de la Veneţia, pe care UDMR o ignoră cu bună-ştiinţă. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiţiei. Mai mult, am propus coaliţiei şi în grupul de lucru şi alte soluţii pentru deblocarea situaţiei privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad şi învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluţiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toţi partenerii din coaliţie doresc desfiinţarea reală a SIIJ şi caută modalităţi de a menţine în viaţă această structură”, a transmis Stelian Ion.

El a adăugat că „Legile justiţiei puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiţiei a transmis proiectele pe 26 martie 2021”:

Până în septembrie ar trebui finalizate negocierile, dar ar fi de ajutor ca acestea să nu se îndepărteze de programul de guvernare. Negocierile nu se vor încheia oricum: USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislaţiei fără modificări de substanţă şi va insista asupra promovării liniilor apreciate deja inclusiv de organismele internaţionale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, GRECO). Realitatea este evidentă pentru toată lumea şi nu poate fi ignorată. Blocajul vine din coaliţie şi Parlament, nu de la Ministerul Justiţiei. Astăzi, preşedintele a transmis semnalul că este nemulţumit de aceste tergiversări, aşa cum sunt şi eu nemulţumit de atâta vreme. Îi transmit preşedintelui rugămintea de a se implica în depăşirea acestui blocaj, din care putem ieşi doar dacă toţi respectăm programul de guvernare şi recomandările instituţiilor europene”, a completat Ion.

El a reamintit că SIIJ a slăbit lupta anticorupţie, lucru care nu mai trebuie acceptat.

Nu trebuie să uităm că SIIJ a avut şi rolul de a slăbi lupta anticorupţie, ceea ce nu mai trebuie acceptat. DNA şi DIICOT trebuie să funcţioneze cu competenţe complete şi fără să fie exercitate presiuni asupra procurorilor. De asemenea, trebuie ca procurorii-şefi care le conduc să aibă atribuţii şi autoritate depline. De aceea, am declanşat procedura de selecţie pentru posturile vacante de procurori cu funcţii de conducere la DNA şi DIICOT, la finalul căreia să poată fi numită o echipă de conducere stabilă, pe baza avizului Secţiei pentru procurori a CSM. În privinţa legilor justiţiei, chestiunile esenţiale aflate în discuţie vizează procedura de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt (în sensul diminuării factorului politic, în acord cu programul de guvernare, recomandările GRECO şi ale Comisiei Europene), prerogativele procurorului general, situaţia poliţiei judiciare, modalitatea de alegere a membrilor CSM. Aceste subiecte foarte importante sunt încă în negociere şi nu am căzut deocamdată la un acord”, a mai explicat ministrul Justiţiei.

Acesta a făcut referire şi „la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, pentru care a propus o nouă soluţie şi anume o procedură în două etape, cu implicarea Secţiei pentru procurori a CSM”.

Un lucru spun răspicat: varianta pe care o voi promova va fi în sensul diminuării factorului politic în această procedură de numire/revocare. Un rol crescut al Secţiei pentru procurori este esenţial. De-a lungul timpului, Secţia pentru procurori a adus în avizele sale la propunerile pentru numirea procurorilor cu rang înalt argumente care ar trebui să fie luate în considerare, şi nu ignorate”, a conchis Stelian Ion.

Stelian Ion, ministrul Justiției, a prezentat o nouă propunere pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu presupuse garanții pentru magistrați. Potrivit propunerii, dosarele de corupţie privind magistraţii ar urma să treacă la DNA, dar, pentru a fi înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra judecătorilor, aceştia ar putea cere mutarea dosarelor în care au calitatea de suspecți la un serviciu teritorial pe raza unei Curţii de Apel învecinate celei unde îşi desfăşoară activitatea. Pornind de la o problemă reală, cea a posibilității procurorului de a face dosar unui judecător chemat să-i cenzureze cererile, ministrul Justiției crează o perdea de fum menită să eludeze adevăratul mecanism de presiune.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că această coaliţie de guvernare funcţionează, dar nu perfect, şi că mai sunt multe lucruri care nu merg bine. El a dat ca exemplu faptul că Secţia pentru Investigarea Infracţiunior din Justiţie (SIIJ) nu a fost încă desfiinţată şi că nu există un proiect acceptat în coaliţie pe Legile justiţiei.

Haideţi să ne reamintim cum a apărut această coaliţie şi cum s-au poziţionat unii faţă de alţii, cei care sunt acum împreună. Noi am avut nu demult, la sfârşitul anului trecut, campanie electorală şi aproape s-au duelat în public, deci vă daţi seama că o astfel de coaliţie are nevoie de timp până când se rodează, până când mecanismele funcţionează foarte bine. Şi având în vedere de unde am pornit, pot să spun că da, coaliţia funcţionează, dar nu funcţionează perfect, mai sunt multe lucruri care nu funcţionează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desfiinţat, chit că toată lumea s-a lăudat că aşa va face, dar ministrul Justiţiei nu a găsit încă calea potrivită; legile justiţiei – nici nu există un proiect acceptat în coaliţie. Şi sunt şi eu nemulţumit de aceste lucruri şi sunt şi alte reforme care au fost promise şi deocamdată auzim că se întâlnesc şi se discută. Deci mai este mult de lucru, dar această formulă eu sunt convins că poate să funcţioneze”, a explicat şeful statului, miercuri, la finalul vizitei la Parcul Natural Comana, judeţul Giurgiu.

Curtea de Conturi, împotriva lui Stelian Ion, la comanda lui Iohannis?

Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei. Curtea anunţă că reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate, în timp ce consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare au fost realizate complet.

Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanţei privind Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiţiei, misiune în urma căreia s-a constatat îndeplinirea în întregime a două dintre cele patru obiective ale Proiectului. Astfel, din evaluarea gradului de implementare a componentelor proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanţelor şi sprijinirea gestiunii informaţiilor la instanţe nu au fost realizate în totalitate”, a informat Curtea de Conturi.

În ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii instanţelor, auditul remarcă faptul că au fost reabilitate 16 obiective de investiţii din cele 19 planificate, celelalte trei care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanţate în continuare din fondurile altui împrumut şi de la bugetul de stat. Printre cauzele care au dus la nerealizarea obiectivelor se numără nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar şi la recepţiile la terminarea lucrărilor.

Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii şi a generat întârzieri în implementare, termenele negociate iniţial fiind nerealiste şi nerealizabile”, a arătat Curtea de Conturi.

În cadrul componentei privind consolidarea capacităţii administrative a instanţelor s-a reţinut elaborarea şi implementarea celor patru noi Coduri judiciare, stabilirea standardelor pentru asigurarea şi monitorizarea eficienţei activităţii instanţelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de soluţionare a dosarelor.

Introducerea înregistrării audio a şedinţelor de judecată la nivelul tuturor instanţelor este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informaţiilor la instanţe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care acesta nu era operaţional”, s-a mai arătat în raport.

În cadrul componentei privind dezvoltarea instituţională a instituţiilor judiciare, auditul a evidenţiat, între altele, serviciile de consiliere şi consultanţă de care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri în demersul de introducere a platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calităţii de către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvenţă. Auditul menţionează că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiţie începută în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru aderarea României la UE, se poate spune că eforturile financiare şi umane au condus la o evoluţie pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanţarea reformei în sistemul de justiţie. Pe de altă parte, problemele de economicitate, eficienţă şi capacitate instituţională în implementarea proiectului, evidenţiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate. Recomandările emise ar trebui să reprezinte, în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai performant la nivelul instituţiilor beneficiare, a precizat instituţia.

Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel naţional au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor. Obiectivul proiectului a vizat sporirea eficienţei instanţelor şi îmbunătăţirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie.

Valoarea proiectului a fost de 142 milioane euro, din care 110 milioane de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar 32 milioane euro din contribuţia naţională. Potrivit prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1 octombrie 2010. Întrucât Proiectul nu a fost finalizat la data preconizată, prevederile acordului de împrumut au fost modificate şi completate prin amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31 martie 2017. Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe aproximativ 12 ani în loc de 4 ani. Acţiunea de audit s-a desfăşurat în anii 2019 – 2020 şi a vizat perioada derulării Proiectului, respectiv 2006-2017, precum şi actualizarea obiectivelor nefinalizate. Auditul s-a realizat la nivelul Ministerului Justiţiei, dar şi la alte instituţii publice din domeniu, respectiv: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Piteşti.

Iohannis, dezamăgit de Stelian Ion

Într-o perioadă în care se discută o posibilă remaniere a unor miniștri, Klaus Iohannis să un prim semnal referitor la o posibilă plecare din Guvern. Președintele îl critică direct pe Stelian Ion, ministrul Justiției, căruia îi reproșează eșecul discuțiilor referitoare la desființarea SIIJ, dar și întârzierea în modificarea legilor justiției. Întrebat ce părere are despre funcționarea coaliției de guvernare, în contextul unor scandaluri din ultima perioadă, în special între USR și UDMR, Klaus Iohannis a răspuns:

Haideți să ne amintim cum a apărut această coaliție și cum s-au poziționat unii față de alții cei care sunt acum împreună. Noi am avut anul trecut campanie electorală și aproape s-au duelat în public. Deci vă dați seama că astfel de coaliție are nevoie de timp până se rodează. Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiție nu a găsit încă calea potrivită. Legile justiției… nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formulă eu sunt convins că poate să funcționeze.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *