Stelian Ion, după raportul MCV: „Trebuie DESFIINȚATĂ grabnic SIIJ! Sperăm s-o facem într-o lună…”

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat marți la Guvern că raportul MCV critică SIIJ, instituție care trebuie desființată de urgență:

Raportul prezintă o imagine fidelă a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nota în care e scris acest raport este pozitivă, se remarcă progresele din 2020 și din acest an și suntem încurajați să mergem pe această linie. Desființarea SIIJ: În cadrul raportului, Comisia apreciază proiectul trimis de Guvern Parlamentului. Comisia nu se referă la necesitatea impunerii unor garanții suplimentare odată cu desființarea SIIJ. În urma deciziei CJUE din 18 mai 2021, deja instanțele noastre au început să dea anumite soluții, mă refer la o decizie a Curții de Apel Pitești potrivit cărora înființarea SIIJ nu se justifică și asta implică multe complicații pe viitor. Nu putem aștepta de la CJUE să ne rezolve problemele interne. Ca atare e foarte important ca politicieni să găsim soluția pentru desființarea grabnică a SIIJ și eu personal consider în continuare că proiectul Guvernului este cel corect și voi încerca să-i conving pe colegii parlamentari să meargă pe această soluție. Această secție a fost criticată în acest raport. Proiectele de lege ale justiției sunt spre finalizare și până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare anticipez că vor fi finalizate. Sunt așteptate punerile în acord ale codurilor penale cu deciziile CCR”.

„În ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibile cu dreptul Uniunii, normele legislative prin care se creează o astfel de secție specializată trebuie să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să asigure faptul că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și că secția își exercită competența în conformitate cu cerințele Cartei drepturilor fundamentale“, arată comunicatul Comisiei Europene.

CCR a stabilit, marți, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este constituțională iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat de presă emis de Curtea Constituțională. Dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a avut loc în 20 mai, iar decizia a fost pronunțată marți. Atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție.

Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat că, „din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană «pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate».”

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și, în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare. Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din „legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de «legi interne», Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională. În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană, deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene. În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată «este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE» nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională.

Așa fiind, „judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă”, arată comunicatul CCR.

Stelian Ion: „Tot ce face SIIJ este valabil, va rezista în instanță? Sunt opinii care spun că nu vor rezista în instanță actele SIIJ

În contextul deciziei CCR, ministrul Justiției dă asigurări că Secția va fi desființată și instigă judecătorii să decidă împotriva viitoarelor acte ale SIIJ.

„Nu poate nimeni să îmi dea un argument că desființarea SIIJ este neconstituțională. Legiuitorul consideră dacă este oportun sau nu să înființeze sau desființeze anumite instituții. Încurcăturile le-au făcut politicienii în 2017 și 2018. Nu a mai existat absolut niciun caz de corupție semnalat, anchetat și trimis în judecată de SIIJ, sunt permanente scurgeri de informații de la SIIJ, avem raportul MCV care stabilește că SIIJ este un instrument cu care se poate afecta independența justiției. Drumul acesta este fără întoarcere. SIIJ va fi desființat, nu am nicio îndoială! Ideea este dacă noi, politicienii, conștientizăm acest lucru. Se vor produce o grămadă de încurcături judiciare. Tot ce face SIIJ este valabil, va rezista în instanță? Sunt opinii care spun că nu vor rezista în instanță actele SIIJ.”, a spus Stelian Ion.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a vorbit, marți, într-o conferință de presă de la Palatul Victoria, despre desființarea cât mai repde a SIIJ:

Îmi doresc să fie găsită cât mai repede, în această sesiune parlamentară. Speram să desființăm într-o lună SIIJ. Vom discuta în cadrul Cialiției ce putem face. Poate vom avea și un raport preliminar și de la Curtea de la Veneția pe desființarea SIIJ. Problema nu este că va fi desființată, ci când va fi desființată. Este o prooritate maximă, aceasta a concursurilor din magistratură. Pe un deficit deja existent, faptul că nu s-au mai ținut concursuri în ultimii 2 ani, este o problemă. Este necesar să se deblocheze aceste concursuri”, a spus Stelian Ion.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *