Spread the love

România deține încă un record negativ în Uniunea Europeană, fiind printre fruntașele Europei în ceea ce privește producția de deșeuri. Conform unui studiu, țara noastră produce, anual, aproape șase milioane de tone de gunoi, adică aproape 300 de kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. Datele sunt de-a dreptul alarmante, pentru că, potrivit celor de la UE, nu știm (și nici nu prea vrem, ca să fim corecți) să selectăm deșeurile înainte de a le arunca la tomberon. Alții ne spun că suntem campioni la produs gunoi, în special pentru că noi, românii, ne-am obișnuit să consumăm foarte mult, fie că ne trebuie, fie că nu. Indiferent care sunt motivele pentru care ne clasăm între țările fruntașe ale UE în ceea ce privește producția de deșeuri, cert este că aderarea României la Uniunea Europeană a atras după sine și o serie de responsabilități și condiții în ceea ce privește reducerea cantităților de gunoi pe cap de locuitor. Mai concret, cei de la UE ne-au impus să desființăm depozitele neconforme de gunoi, care au reprezentat un factor important factor de poluare a mediului, și să amenajăm altele noi, ecologice. Închiderea vechilor depozite de deșeuri nu a fost o treabă simplă, pentru că această operațiune a implicat foarte mulți bani, de care cele mai multe administrații locale nu au dispus, și foarte multe eforturi. Așa că, s-a apelat la ajutorul fondurilor UE.

CITEȘTE ȘI:

Parlamentul a adoptat OUG care impune MĂSURI DURE pentru abandonul, aruncarea sau depozitarea necontrolată a deșeurilor din extracția minieră

La nivelul județului Constanța, autoritățile locale au înțeles mesajul și s-au supus cerințelor. Concomitent, Consiliul Județean Constanța (CJC) a realizat în urmă cu aproximativ 10 ani un proiect major de investiții intitulat „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Constanța”, finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013, în primă fază, iar apoi continuat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020. Proiectul a fost derulat de către CJC, care a asigurat și partea sa de cofinanțare, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intracomunitară „Dobrogea“ (ADI). În cadrul proiectului major de investiții „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Constanța” au fost incluse lucrări de infrastructură, precum: închiderea depozitelor de deșeuri urbane neconforme de la Hârșova, Cernavodă, Techirghiol, Murfatlar și Medgidia; construirea noului depozit ecologic de deșeuri din Tortoman; amenajarea a două stații de transfer la Hârșova și Deleni, construirea a două stații de sortare a deșeurilor reciclabile și Tratare Mecano-Biologică (TMB) în localitatea Ovidiu.

Joi, la Centrul de excelenţă în turism şi servicii Tomis Constanța al CJC, a avut loc prezentarea stadiului lucrărilor privind construcțiile celor două stații de la Ovidiu, care sunt ultimele componente ale amplului proiect privind „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Constanța”. Managerul de proiect, Viorel Creangă, a declarat că lucrările la cele două stații de la Ovidiu sunt pe ultima sută de metri, iar cel mai târziu în luna august constructorul, care se ocupă de ambele stații, va preda lucrarea.

„Din cinci contracte de lucrări au fost finanțate și realizate patru, ultimul contract, cel de la Ovidiu fiind în perspectivă de finalizare. După cum se știe, la nivelul județului Constanța se află în derulare un proiect major finanțat de UE, „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Constanța”, care trebuie finalizat până în 2020. Ținând cont de modul de derulare a lucrărilor, putem spune că vom termina acest contract mult mai devreme, cu speranța ca, până la sfârșitul perioadei, până în 2020, vom avea posibilitatea să avem inclusiv operatorii care vor lucra în cadrul acestor obiective. În cadrul acestui mega proiect, în afară de lucrările de infrastructură, au fost realizate și achiziții de bunuri, în sensul că au fost cumpărate mijloace de transport și echipamente necesare viitorilor operatori“, a spus Viorel Creangă.

Stațiile de sortare Ovidiu și Tratare Mecano-Biologică Ovidiu sunt poziționate lângă locația Depozitului conform de deșeuri de la Ovidiu. Amplasamentul este localizat în vestul orașului Ovidiu, la peste 5 km de zona locuită, iar la aceste stații vor fi aduse, în special deșeurile din municipiul Constanța. Stația de sortare a fost proiectată pentru o capacitate operațională 260 zile/an, cu ture de 8 ore și o singură linie de sortare ceea ce înseamnă prelucrarea a 47 tone/zi sau a 6 tone/linie/oră. De asemenea, sticla, hârtia, plasticul și ambalajele de metal colectate selectiv la sursă, vor fi livrate la Stația de sortare Ovidiu pentru depozitare temporară și transferate la companiile reciclatoare de profil.

Colectarea selectivă a deșeurilor, o boală grea pentru populație!

Intenția autorităților județene este să determine populația ca, prin acest amplu proiect, să învețe să selecteze deșeurile, astfel în încât la stațiile de sortare să ajungă o cantitate cât mai mică de deșeuri în amestec.

„O schimbare radicală de gândire și de percepție în rândul populației este greu de realizat. Este relativ ușor să faci investiții, însă este extrem de greu să schimbi mentalitatea oamenilor în ceea ce privește colectarea și depozitarea deșeurilor. Asta este o temă pentru toți, indiferent de pregătire, de clasă socială și de ierarhizare în societate. Sunt convins că nu se poate schimba percepția oamenilor într-o zi sau lună, dar trebuie să punem fiecare umărul, atât cât putem și cât ne pricepem ca să putem schimba aceste concepții. Mai spun că în cadrul proiectului mai există un contract și care a avut drept scop popularizarea proiectului în rândul populației din județ. Munca nu a fost ușoară, dar am văzut că elevii sunt mai receptivi în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor. De asemenea, în cadrul acestui proiect au fost achiziționate 114.000 de pubele și containere, care vor deservi la nivel regional populația din localitățile beneficiare“, a subliniat managerul de proiect.

Piedici din parte consilierilor locali din Cernavodă, Agigea, Medgidia și Mihail Kogălniceanu

După realizarea infrastructurii, în partea a doua a proiectului, care este și cea mai anevoioasă, se va trece la delegarea serviciilor de salubrizare unor operatori ce vor fi desemnați în urma unor proceduri de licitație.

„Aici avem o problemă. Avem niște întârzieri, în sensul că ne obligă contractul de finanțare ca toate documentațiile care vor fi puse în discuție pentru desemnarea viitorilor operatori să fie aprobate de toate UAT-urile care fac parte din ADI. Ori acest lucru este destul de greoi în sensul că din 62 de UAT-uri care sunt înscrise în Asociația de Dezvoltare Intracomunitară „Dobrogea“ avem doar 38 de acorduri. Există și câteva piedici în sensul că intervin anumite discuții la nivelul unor consilii locale, care trebuie să aprobe prin hotărâre toată documentația. Spre exemplu, avem piedici la Cernavodă, Agigea, Medgidia și Mihail Kogălniceanu, în sensul că sunt rațiuni care ne depășesc pe noi ca realizatori ai acestui proiect. Noi nu ne putem implica în viața Consiliilor Locale, pe noi ne interesează doar să obținem această aprobare a documentației de atribuire a contractelor“, a conchis Viorel Creangă.

Managerul de proiect atrage atenția că, în cazul în care administrațiile locale amintite mai sus nu vor aproba documentația pentru atribuirea contractelor de delegare a serviciilor de salubrizare, județul Constanța riscă să dea toți banii primiți în cadrul acestui mega-proiect.

CITEȘTE ȘI:

Proiect finalizat: s-au construit stațiile de transfer a deșeurilor la Hârșova și Deleni

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *