Statele G7 dezbat înființarea cotei globale a impozitului pe profit, pentru taxarea marilor corporații

Miniștrii de finanțe ai statelor G7 ar putea sprijini înființarea unei cote a impozitului pe profit la nivel global, în cadrul discuțiilor care vor avea loc la Londra, vineri, relatează The Guardian. Din grupul G7 fac parte SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia. Reforma, care ar putea deveni un reper, vine în contextul în care guvernele lumii se confruntă cu niveluri record de împrumuturi din cauza pandemiei de coronavirus.

Miercuri, SUA a amenințat cu impunerea de bariere tarifare punitive pentru UK și alte cinci țări, ca represalii după ce acestea au impus, recent, taxe pe servicii digitale asupra companiilor americane. Propunerile administrației Joe Biden sunt menite să înlocuiască astfel de decizii unilaterale prin crearea de acorduri internaționale prin care să fie „capturate” profiturile imense făcute de giganți precum Apple și Microsoft în Europa și pe alte continente.

Acordul ar urma să asigure într-un final plata de către multinaționale și companiile gigant a dărilor adecvate nivelului lor financiar. Reforma ar limita capacitatea acestor companii de a își muta profiturile în paradisuri fiscale pentru a scăpa de taxe. Este, de exemplu, cazul Microsoft – filiala irlandeză a companiei a realizat un profit de 315 miliarde de dolari anul trecut, dar nu a plătit niciun impozit pe profit, deoarece este înregistrată în Insulele Bermude, care este paradis fiscal. Negocierile pentru reforma sistemului global de taxare sunt active încă din timpul crizei din 2008, iar ultimele discuții între cele 135 de țări al OECD au avut loc în Paris.

Există așteptări că sprijinul din partea G7 va fi esențial pentru a obține un sprijin și mai amplu la G20, în cadrul căruia miniștrii de finanțe ai acestor țări se vor întâlni în Italia, luna viitoare. Scopul este obținerea unui acord final până în octombrie.

Pilonul 1 al unui potențial acord presupune că țările vor primi dreptul de a taxa o parte a profiturilor generate în jurisdicțiile lor de o multinațională cu sediul în altă țară. Acest lucru ar însemna taxarea directă a sursei de venit a companiei, precum vânzarea de pantofi sau de servicii digitale, fără să mai conteze dacă această companie are sediul în țară sau în străinătate. Pe baza pilonului 2, o cotă de impozit pe profit va fi impusă pe profiturile companiilor mari cu sedii în jurisdicțiile lor. Această cotă minimă se va aplica doar multinaționalelor cu venituri peste un anumit prag, iar aceste cifre specifice vor reprezenta principalul subiect de discuție între guvernele țărilor. Taxele respective ar urma să fie plătite în țara în care se afla compania-mamă a multinaționalei. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a propus o cotă minimă de 21%, însă Washington-ul a micșorat recomandarea la 15%, recent, pentru a se asigura de sprijinul celorlalte țări pentru această reformă.

Administrația Biden a propus ca în jur de 100 de multinaționale să fie incluse în Pilonul 1. Deși nu a publicat o listă a acestor multinaționale, experții sunt de părere că în jur de jumătate dintre ele ar fi companii americane, inclusiv opt firme de servicii digitale. Planurile Washington-ului ar urma să înlocuiască propunerile de la OECD de anul trecut. Acestea includeau un prag de venituri de 750 de milioane de euro și criterii care să „îngusteze” centrarea pe „servicii automate digitale”, cu pragul marjei de profit de 10%. Acest plan ar fi „capturat” taxe de la aproximativ 2.300 de multinaționale. Anterior, SUA s-a obținut de la măsuri care ar fi țintit firme care furnizează servicii digitale, majoritatea având sedii în SUA. Conform experților, planul lui Biden ar urma să nu includă companiile digitale, dar s-ar aplica tuturor firmelor cu excepția băncilor și companiilor care se ocupă de resurse naturale. Sub planul pilonului 2, până la 8.000 de multinaționale ar fi incluse ca taxabile. O analiză a EU Tax Observatory arată că printre companiile care ar putea fi puse să plătească mai multe taxe se află giganții petrolieri BP, Shell, Iberdrola și Repsolm, firme de telecomunicații și unele bănci.

OECD a estimat, anul trecut, că veniturile din taxe ar putea crește cu cel puțin 81 de miliarde de dolari cu ajutorul acestor reforme. Pilonul 1 ar putea aduce la bugete între 5 și 12 miliarde de dolari, în timp ce pilonul 2 ar colecta între 42 și 70 de miliarde de dolari. Aceste sume ar fi colectate dacă cota globală minimă ar fi de 12,5%. The Tax Justice Network, un grup de activiști, estimează că o taxă de 21% a aduce în jur de 640 de miliarde de dolari în plus la bugetele țărilor lumii. De asemenea, un astfel de tip de taxă ar fi greu de evitat de companii, mai ales dacă reforma va fi aprobată de un număr mare dintre economiile mari ale lumii. Pe baza pilonului 2, fiecare țară ar putea să colecteze taxe de la propriile multinaționale. Spre exemplu, dacă o companie din UK efectuează operațiuni în Singapore, atunci guvernul britanic ar putea impune taxe adiționale asupra ei pentru a o face să plătească acea cotă minimă stabilită. Iar dacă o companie și-ar muta sediul într-o jurisdicție cu taxe mai mici, noile reguli ar permite țării să aplice cota minimă la operațiunile companiei efectuate în granițele sale.

Discuțiile principale vor fi centrate mai ales pe dimensiunea cotei minime, în contextul în care unele țări au cote de taxare mai mici decât cea propusă – Irlanda are o cotă de12,5%, iar Ungaria de 9%. Experții sunt de părere, însă, că un acord pentru o cotă globală de 15% ar putea fi atins, mai ales pentru că diferențele nu sunt majore. Biden, care se bucură în Senatul american doar de o majoritate tehnică de 50 de voturi + votul Kamalei Harris, în cazul în care există egalitate perfectă, a trebuit să negocieze cu republicanii votarea acestui proiect de lege, conform Reuters. În schimbul acestei reduceri semnificative, republicanii au acceptat să voteze un proiect pentru cheltuieli pe infrastructură de cel puțin un trilion de dolari.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, spune că propunerea „ar trebui să fie pe deplin acceptabilă” pentru republicanii care își doresc ca scutirile de taxe din 2017, ale fostului președinte Trump, să rămână în vigoare, dar a afirmat că administrația este deschisă să negocieze și alte opțiuni atâta vreme cât taxele nu vor crește pentru persoanele care câștigă mai puțin de 400.000 de dolari pe an.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *