UPDATE START discuții între Biden și Putin, după AMENINȚĂRI din… toate direcțiile! Tratative pentru a evita un „masacru extrem de sângeros”

UPDATE – NU s-au înțeles!

Casa Albă a anunţat că Joe Biden va discuta telefonic  cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel şi cu premierii italian Mario Draghi şi britanic Boris Johnson după videoconferinţa sa cu Vladimir Putin. Executivul american reaminteşte că preşedintele a discutat luni cu aceiaşi aliaţi şi a convenit să rămână „în strâns contact” cu aceștia în ceea ce privește situația din Ucraina. De asemenea, Casa Albă a adăugat că Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, va răspunde întrebărilor jurnaliştilor despre convorbirile Biden-Putin în cadrul unei conferințe de presă de la ora 19.00 GMT (ora 21.00 – ora României). 

Președinții Joe Biden și Vladimir Putin au încheiat discuțiile prin videoconferință după două ore și un minut, potrivit Casei Albe. Totodată, marți, cu puțin timp înainte ca Biden și Putin să discute modalități de a atenua tensiunile crescânde în regiune, armata ucraineană a avut un schimb de focuri cu separatiștii susținuți de ruși, folosind mitraliere și lansatoare de grenade.

Diplomatul american Michael McFaul, fost ambasador al SUA la Moscova între 2012 și 2014, a scris pe twitter că indiferent de rezultatul summitului virtual Biden-Putin, nu trebuie uitat că președintele rus a creat de unul singur această „criză”.

ȘTIREA INIȚIALĂ

A început summitul online între președintele SUA Joe Biden și omologul său rus, Vladimir Putin. Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari e ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie. Partea rusă a lansat imediat un scurt videoclip cu începutul întâlnirii dintre cei doi președinți. Summitul ar putea dura 2 până la 3 ore, susțin comentatorii politici internaționali. Vladimir Putin, a cărui popularitate este în scădere în Rusia, pare fericit. 

Bună, domnule președinte, bine ați venit”, au fost primele cuvinte ale lui Putin. De partea cealaltă, Joe Biden a replicat: Bună ziua. Mă bucur să vă revăd. Data trecută nu ne-am văzut la G20, sper data viitoare”.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui. Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană. Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. În schimb, sursele de la Washington susține că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separa Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme. De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înainte discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

De partea cealaltă, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pentru CNN că va avea loc un „masacru cu adevărat sângeros” dacă Rusia decide să invadeze Ucraina și a avertizat că „și rușii se vor întoarce în sicrie”, pe fondul îngrijorărilor cu privire la mișcările de trupe la granița țării.

Reznikov a făcut un apel către președintele american Joe Biden, care urma să vorbească marți cu Vladimir Putin într-o videoconferință telefonică, să rămână ferm pe poziție împotriva Moscovei.

„Dacă ar fi să-l consiliez pe președintele Biden, mi-ar plăcea să-i transmită mai răspicat lui Putin că nu ar trebui să existe niciun fel de linii roșii trasate de Kremlin. Linia roșie e aici, în Ucraina, iar lumea civilizată ar trebui să reacționeze imediat, fără ezitare”, a declarat Reznikov într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CNN.

Oficialii americani și occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mobilizarea de forțe ruse la granița cu Ucraina, secretarul de stat Antony Blinken afirmând săptămâna trecută că SUA „trebuie să se pregătească pentru toate situațiile”.

Rusia are capabilități de-a lungul graniței cu Ucraina pentru a efectua o invazie rapidă și imediată, inclusiv construirea de linii de aprovizionare, cum ar fi unități medicale și combustibil, care ar putea susține un conflict prelungit, în cazul în care Moscova ar alege să invadeze, au declarat pentru CNN surse avizate. Reznikov a declarat pentru CNN că Ucraina apreciază că Rusia are în prezent 95.000 de soldați la mică distanță de Ucraina, iar SUA au estimat că rușii ar putea aduna 175.000 de soldați pentru a invada Ucraina.

Deci, avem 250.000 de membri în armata noastră. În plus, avem 400.000 de veterani și 200.000 de rezerviști. 175.000 nu sunt de ajuns pentru a invada Ucraina„, a spus Reznikov.

Reznikov a subliniat că o invazie rusă – dacă asta se va întâmpla – ar avea consecințe „dezastruoase” pentru întregul continent european, estimând că între 4 și 5 milioane de ucraineni ar căuta refugiu în Europa. Reznikov a subliniat, de asemenea, că Ucraina este un furnizor important de alimente pentru Europa și Africa, iar aprovizionările vor fi întrerupte.

Ministrul a spus că armata ucraineană a trimis o cerere de ajutor suplimentar pentru echipamente militare aliaților săi, inclusiv sprijin material și pregătire pentru forțele sale aeriene și marine. „Nu avem nevoie de trupe, pentru că nu cred că este corect ca soldați americani să moară în Ucraina. Nu, nu avem nevoie”, a adăugat Reznikov.

Ucraina a avertizat de săptămâni întregi că Rusia încearcă să destabilizeze țara, iar NATO a fost de acord că mișcările Rusiei în apropierea graniței sunt neobișnuite. Puterile occidentale au avertizat Rusia de mai multe ori cu privire la mișcările agresive manifestate față de Ucraina. Kremlinul neagă că plănuiește să atace și susține că sprijinul NATO pentru Ucraina, inclusiv aprovizionarea cu arme și pregătirea militară, constituie o amenințare tot mai mare pentru flancul vestic al Rusiei.

Uniunea Europeană este pregătită să adopte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei în cazul unei noi agresiuni contra Ucrainei, a anunţat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP.

UE va răspunde în mod adecvat la orice nouă agresiune, inclusiv încălcări ale dreptului internaţional şi orice alte altă acţiune răuvoitoare desfăşurată împotriva noastră sau a vecinilor noştri, inclusiv Ucraina”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o declaraţie făcută prin videoconferinţă către ambasadorii ţărilor UE. „Acest răspuns va lua forma unei înăspriri şi extinderi solide ale regimurilor de sancţiuni existente. Şi pe deasupra suntem gata să luăm măsuri restrictive suplimentare” a adăugat şefa executivului european.UE a adoptat sancţiuni economice împotriva Rusiei după anexarea Crimeii în 2014, iar Moscova a răspuns prin măsuri similare.

Rusia concentrează de mai multe săptămâni trupe şi mijloace militare importante la frontiera cu Ucraina. Răspunsul european în cazul unei noi agresiuni ruseşti urmează să fie discutat de miniştrii de externe ai UE la întâlnirea lor din 13 decembrie, înainte de un summit la Bruxelles, în 15 decembrie, între liderii europeni şi omologii lor din cinci dintre cele şase ţări din Parteneriatul Estic: Ucraina, Georgia, R. Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Belarus s-a retras din acest parteneriat. Comisia Europeană lucrează la sancţiuni economice care urmează să fie propuse statelor membre ale blocului comunitar.

Printre altele, Ursula von der Leyen a denunţat în declaraţia sa tentativa flagrantă a Moscovei „de a intimida guvernul reformator al Republicii Moldova prin manipularea aprovizionării cu gaze într-un moment când preţurile la energie sunt ridicate”.

Trebuie să ne protejăm societăţile şi democraţiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic”, a pledat şefa executivului european. „Vom prezenta în curând un nou instrument pentru a-i descuraja pe alţii să utilizeze astfel de tactici de coerciţie împotriva noastră”, a anunţat Ursula von der Leyen, insistând asupra necesităţii de a-i putea sancţiona „pe cei care exercită presiuni în mod nejustificat împotriva noastră”.

UE lucrează strâns în colaborare cu NATO, din care fac parte 21 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar, a insistat ea.’Dar Europa poate şi în mod clar trebuie să fie capabilă şi dornică să facă mai mult ea însăşi’, a subliniat Ursula von der Leyen.

„Aceasta ne va ajuta să asigurăm stabilitatea în propria noastră regiune şi nu numai, să ne pregătim mai bine pentru noile ameninţări”, a explicat oficialul UE.

Declaraţiile preşedintei Comisiei Europene intervin înaintea întâlnirii dintre preşedinţii SUA şi Rusiei, Joe Biden, respectiv Vladimir Putin, în format de videoconferinţă, la care va fi abordată situaţia legată de Ucraina, o discuţie cu mize mari în cursul căreia preşedintele american va încerca să-l descurajeze pe omologul său rus de la invadarea Ucrainei, în timp ce mii de soldaţi ruşi sunt comasaţi în apropierea graniţei ruso-ucrainene, notează Reuters. În ajunul discuţiei directe cu Putin, a doua după reuniunea din iulie de la Geneva, Joe Biden şi-a consultat luni aliaţii europeni cu privire la eventuale sancţiuni împotriva Rusiei, încercând să prezinte un front comun în sprijinul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Preşedintele SUA a discutat cu şeful statului francez, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel, cu şeful executivului italian Mario Draghi şi premierul britanic Boris Johnson. Într-un comunicat comun, cei cinci lideri au cerut Rusiei să detensioneze situaţia şi să revină la diplomaţie, îndemnând Moscova să reia negocierile în „formatul Normandia”.

Potrivit acestora, echipele lor vor rămâne în contact strâns, inclusiv cu aliaţii din NATO şi partenerii europeni pentru o „abordare coordonată şi cuprinzătoare”, a declarat Casa Albă.

Un înalt reprezentant al administraţiei de la Washington a declarat, sub rezerva anonimatului, că preşedintele american îl va avertiza pe omologul său rus că riscă să-şi expună ţara unor sancţiuni economice semnificative în cazul declanşării unui război. SUA vor trimite forțe militare suplimentare în „flancul estic al NATO” în cazul în care Rusia va invada Ucraina, concomitent cu impunerea de „severe” sancțiuni economice. De asemenea, președintele american Joe Biden îi va transmite lui Putin că SUA nu vor exclude posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, a declarat, sub protecția anonimatului, un oficial al administrației americane citat de The Guardian.

Oficialul american a dat ca exemplu anexarea de către Rusia a peninsului Crimeea din 2014, ce a dus la sporirea prezenței militare a SUA în estul Europei, inclusiv din punct de vedere al echipamentelor și tehnicii grele de luptă.

„Dacă Putin va acționa (în Ucraina), mai mult ca sigur că acest lucru va duce la solicitări din partea aliaților noștri din flancul estic (al NATO) pentru sporirea prezenței noastre militare, iar SUA vor răspunde prin aducerea de noi forțe și capacități de luptă și organizarea de exerciții militare care să asigure siguranța aliaților noștri”, a spus oficialul american.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, i-a transmis luni președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, „sprijinul ferm” pe care SUA îl va oferi Ucrainei în cazul unei „agresiuni rusești”, conform unui comunicat al Departamentului de stat al SUA.

SUA nu vor să ajungă în situația de a se concentra pe „folosirea directă a forței militare” într-un eventual război în Ucraina. În același timp, Joe Biden nu va risca să angajeze SUA într-un răspuns militar direct, în cazul unui astfel de scenariu.

„SUA nu caută să ajungă în situația în care acțiunile noastre să se concentreze pe folosirea directă a forței noastre militare. Ne gândim, mai degrabă, la o soluție care să includă ajutor acordat armatei ucrainene, combinat cu adoptarea de sancțiuni economice severe împotriva Rusiei și creșterea sprijinului și sporirea capacităților militare a aliaților noștri din NATO”, a spus oficialul american.

Statele Unite iau în calcul o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei, în încercarea de a-l opri pe Vladimir Putin să declanșeze o invazie a Ucrainei.

Opțiunea nucleară” a lui Joe Biden, din acest punct de vedere, ar fi deconectarea Rusiei de la sistemul de plăți internaționale SWIFT, folosit de băncile din întreaga lume, arată Reuters. Sancțiunile ar putea viza direct principalele bănci ale Rusiei și ar face imposibilă convertirea rublelor în dolari sau alte valute externe. Alte sancțiuni, vizate de SUA și aliații săi europeni, ar viza Fondul de Investiții Directe al Moscovei. Deocamată, americanii nu au decis dacă și când vor impune noi sancțiuni, iar administrația Biden este în discuții cu partenerii europeni – mulți dintre ei aflați în relații economice strânse cu Rusia – în căutarea unor acțiuni coordonate.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.