Spioni, submarine și… șampanie: Cele mai aprinse, dar și ciudate, dispute diplomatice ale anului 2021

A mai trecut un an plin de certuri diplomatice la cel mai înalt nivel politic. SUA boicotează Jocurile Olimpice de la Beijing, Rusia și Occidentul își împart acuzații și amenințări, Belarusul se confruntă cu sancțiunile economice impuse de UE, iar cele două state coreene se chinuie să soluționeze starea de război cu care se confruntă de mai bine de 70 de ani. Însă, au mai fost și alte dispute în afară de cele bine-cunoscute și, cu toate că n-au captat atenția publicului la fel de mult ca principalele evenimente, au oferit multe momente surprinzătoare și interesante, scrie The Independent.

Istoria se repetă – în special, în cazul acestor două țări. Chiar dacă nu mai sunt puterile mondiale de altădată, în 2021, au început din nou să apară conflictele între cele două foste imperii coloniale rivale. S-au certat pe subiectul Brexit, al securității în Europa, al pandemiei de COVID-19 și, chiar, din cauza pescuitului. Boris Johnson a folosit atât cuvinte în engleză, cât și în franceză pentru a răspunde președintelui francez Emmanuel Macron pe tema pactului AUKUS. Johnson i-a spus lui Macron să „își vină în fire” („prenez un grip”) și să „îl lase în pace” („donnez-moi un break”), folosind un limbaj combinat între franceză și engleză care aduce aminte de faimoasa frază folosită de Winston Churchill la adresa Generalului Charles de Gaulle în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: „Dacă mă trageți pe sfoară, vă voi lichida” („Si vous me double-crosserez, je vous liquiderai”), potrivit The Guardian. Prim-ministrul britanic a cerut pe Twitter ca, pe teritoriul Franței, să se organizeze misiuni comune ale poliției din cele două țări pentru a preveni tragedii precum cea din noiembrie, când s-au înecat zeci de migranți în încercarea de a ajunge în Marea Britanie. Președintele francez a spus despre Johnson că e „neserios” și, în privat, l-a numit „clovn” pe prim-ministrul britanic. Într-o lume post-Brexit, Franța a devenit o țintă facilă pentru liderul populist de la Londra, iar dacă Johnson rămâne prim-ministru, va fi cu siguranță una dintre țintele principale ale candidaților francezi la președinție, în timpul alegerilor din 2022.

Pe cât de mult l-a enervat Johnson pe Macron, conflictul dintre cei doi nici nu s-a comparat cu cel dintre Paris și Canberra. În septembrie, Australia a semnat un pact de securitate cu SUA și Marea Britanie. Prin semnarea acordului, australienii renunțau la înțelegerea pe care o aveau cu Franța pentru cumpărarea a 12 submarine în valoare de zeci de miliarde de euro. Franța și-a rechemat ambasadorii din Australia și SUA, ministrul de externe francez a spus că francezii au fost „înjunghiați pe la spate”, iar Macron a refuzat să vorbească la telefon cu prim-ministrul australian, Scott Morrison. Întrebat dacă e de părere că liderul de la Canberra l-a mințit în legătură cu contractul de cumpărare a submarinelor, Macron a replicat: „Nu cred – știu (că m-a mințit)!”

Lituania a permis Taiwanului să deschidă un oficiu în Vilnius, capitala țării, care îndeplinește funcții similare cu cele ale unei ambasade. China, care consideră că Taiwanul este parte din teritoriul său, nu a avut un răspuns favorabil față de acest eveniment. Beijingul și-a redus corpul diplomatic din Vilnius, a blocat importurile care conțineau componente produse în Lituania și spus că țara baltică va deveni „coșul de gunoi al istoriei”. Lituania, cândva parte din URSS, și-a închis ambasada din Beijing, iar parlamentarul lituanian Matas Maldeikis a spus că amenințarea Chinei este una ironică întrucât comunismul se află deja în coșul de gunoi. Maldeikis și-a arătat sprijinul pentru Taiwan în mesajul postat pe Twitter.

Croația vs. Italia: În afară de plajele însorite și pitorești, cele două țări mediteraneene mai au ceva în comun și pentru care au intrat în conflict. Mărul discordiei: vinul spumant Prosecco. Croația produce o băutură care se numește Prosek, un vin pentru desert, și vrea să obțină recunoaștere specială din partea UE pentru acest produs. De cealaltă parte, Italia s-a arătat îngrozită de așa o propunere, întrucât crede că este amenințată însăși identitatea îndrăgitei șampanii italiene. A fost a doua oară când cele două țări s-au certat pe aceeași temă. În 2013, Italia s-a opus unei propuneri similare a croaților, spunând că cele două denumiri sunt prea apropiate. Croația nu s-a lăsat și a încercat din nou omologarea europeană a băuturii lor.

Cehii și rușii au avut de multe ori relații tensionate, punctul culminant fiind invazia armatei rusești în Cehoslovacia din 1968. În luna aprilie a mai apărut un moment sensibil. Cehii au expulzat 18 diplomați ruși, idendificați ca spioni de către autoritățile de la Praga, pedepsiți pentru implicarea lor în exploziile declanșate în 2014 în două depozite de muniție. Rusia, la rândul ei, a expulzat 20 de diplomați cehi și a trecut Cehia pe lista înfricoșătoarei liste a „țărilor neprietenoase”. Fiecare țară și-a redus drastic prezența diplomatică de pe teritoriul celeilalte. Schimbarea a fost cu atât mai semnificativă în cazul Rusiei, care a avut dintotdeauna o prezență extinsă în Cehia – o moștenire a erei sovietice, când Cehoslovacia era un satelit al Moscovei.

Nu multe revolte anti-guvernamentale sunt declanșate de decizii ce țin de politica externă, însă asta este exact ceea ce s-a întâmplat în Insulele Solomon în 2021. Supărați pe faptul că guvernul și-a schimbat preferințele diplomatice de la Taiwan la China, protestatarii au ieșit pe străzi pentru a-și arăta nemulțumirile și pentru a cere demisia oficialilor. În conflictele de stradă care au urmat, mai multe clădiri au fost incendiate și cel puțin trei oameni au murit. Ca răspuns, China a spus că va trimite polițiști în statul insular care să ajute la instruirea forțelor locale. Guvernul din Insulele Solomon a dat vina pentru insurecție pe „agenți ai Taiwanului”. Taipeiul a negat orice implicare.

La toate problemele pe care le are Libanul, în 2021, s-a mai adăugat încă una. Un fost prezentator de televiziune care a ajuns ministru, George Kordahi, a criticat Arabia Saudită pentru rolul pe care l-a jucat în războiul din Yemen. Remarcile nu au fost trecute cu vederea de Riad, dar nici de aliații săi din Golful Persic, Bahrain, Kuwait și Emiratele Arabe Unite. Cele patru țări și-au rechemat ambasadorii din Liban, adăugând la instabilitatea politică a țării și a stării de criză din Beirut. Kordahi a mai rezistat șase săptămâni, însă a cedat într-un final presiunii și și-a dat demisia în decembrie.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.