Europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Dosarul vizează scandalul din decembrie 2021, când o echipă a televiziunii publice italiene RAI venise în cabinetul său de avocat din București pentru realizarea unui interviu. În același dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al europarlamentarei, Dumitru-Silvestru Șoșoacă. Acesta este acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate și de lovire sau alte violențe.
Faptele au avut loc pe 10 decembrie 2021, în cabinetul de avocat al Dianei Șoșoacă. Patru persoane – trei persoane vătămate și un martor – fuseseră invitate în interior pentru realizarea unui interviu: „În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane, trei persoane vătămate și un martor, care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu”, se arată în comunicatul Parchetului General.
Anchetatorii susțin că incidentul a izbucnit după ce Diana Șoșoacă ar fi fost deranjată de întrebările adresate de jurnalista RAI: „Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate, jurnalist, și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate”, precizează Parchetul.
Potrivit rechizitoriului, fostul soț al Dianei Șoșoacă ar fi supravegheat persoanele respective și ar fi agresat-o pe una dintre victime. Acesta ar fi lovit-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și i-ar fi smuls masca sanitară de pe față.
Jurnalista Lucia Goracci și echipa postului RAI veniseră în România pentru realizarea unui reportaj despre pandemie și rata scăzută de vaccinare. Diana Șoșoacă, care era senator la momentul respectiv, acceptase să acorde un interviu în cabinetul său de avocat.Potrivit relatărilor făcute ulterior de Lucia Goracci și de jurnalista română Delia Marinescu, care ajuta echipa italiană, atmosfera s-ar fi schimbat după primele întrebări despre COVID-19 și vaccinare.Echipa ar fi decis să întrerupă interviul și să plece, însă Diana Șoșoacă ar fi încuiat ușa și le-ar fi cerut jurnaliștilor să prezinte legitimațiile și să șteargă imaginile filmate. Goracci a afirmat că fostul soț al senatoarei a agresat-o și i-a smuls masca de pe față. În imaginile difuzate ulterior, jurnalista putea fi auzită strigând că echipa este împiedicată să plece.Poliția a fost chemată la cabinet, iar scandalul a continuat și după sosirea agenților. Dumitru-Silvestru Șoșoacă a fost condamnat definitiv, într-un dosar separat, pentru ultraj asupra unuia dintre polițiștii interveniți.
Parchetul General a cerut în septembrie 2025 ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, după ce procurorii au anunțat că europarlamentara era vizată de 11 acuzații penale. Comisia juridică a Parlamentului European a recomandat ridicarea imunității cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Pe 28 aprilie 2026, plenul Parlamentului European a aprobat cererea cu o largă majoritate, prin vot cu mâna ridicată. Votul este consemnat în documentele oficiale ale Parlamentului European.Raportul Comisiei juridice a stabilit că acuzațiile nu aveau legătură cu opiniile sau voturile exprimate de Șoșoacă în exercitarea mandatului și că nu existau indicii că ancheta ar fi fost declanșată pentru a-i afecta activitatea politică.Ridicarea imunității nu a însemnat pierderea mandatului de europarlamentar și nici o constatare a vinovăției, ci a permis continuarea procedurilor judiciare.O excepție a vizat discursul rostit de Șoșoacă în plenul Parlamentului European, în care îl lăuda pe Nicolae Ceaușescu. Pentru acel discurs, legislativul european a considerat că nu este necesară ridicarea imunității, opiniile exprimate în plen beneficiind de protecție parlamentară.
În octombrie 2025, Parchetul General a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva Dianei Șoșoacă pentru un total de 11 infracțiuni:
patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal;
patru infracțiuni de promovare publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, precum și de promovare a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe;
promovarea publică a ideilor antisemite;
negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea publică a Holocaustului ori a efectelor acestuia;
ultraj.
Cele patru infracțiuni de lipsire de libertate sunt cele pentru care Șoșoacă a fost trimisă acum în judecată. Acuzațiile privind promovarea ideilor legionare și antisemite au fost puse în legătură, între altele, cu declarațiile făcute de Diana Șoșoacă după ce Curtea Constituțională i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale din 2024.Parchetul General s-a autosesizat după ce aceasta l-a elogiat pe Corneliu Zelea Codreanu și a folosit expresii antisemite într-o transmisiune online. Ulterior, Șoșoacă a participat la comemorarea liderului Mișcării Legionare organizată la troița de la Tâncăbești.În februarie 2025, într-o altă transmisiune, Șoșoacă i-a numit „eroi naționali” pe Nicolae Ceaușescu, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. IICCMER a depus, la rândul său, un denunț după discursul în care europarlamentara le recomanda colegilor să construiască politica externă după modelul lui Ceaușescu.Acuzația de ultraj are legătură cu incidentul din decembrie 2024, când doi polițiști au mers la locuința sa pentru a-i comunica o amendă de 1.000 de lei primită după ce s-a filmat în cabina de vot. Poliția s-a autosesizat după amenințările pe care Șoșoacă le-ar fi adresat agenților într-o transmisiune online.
Diana Șoșoacă a negat acuzațiile și a descris ancheta drept „o tentativă de execuție politică pusă la cale de sistemul corupt”: „Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase aruncate în spațiul public. Nu am făcut decât să spun adevărul pe care alții vor să-l ascundă”, declara lidera S.O.S. România în octombrie 2025.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google