SONDAJ Românii și ȘTIRILE FALSE: Aproape 75% consideră că DEZINFORMAREA le influențează opțiunile de vot

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, arată că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și știri false. Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la dezinformare și știri false.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice din iunie 2021 confirmă concluziile sondajului din martie 2021, arâtând că o cel puțin jumătate dintre români conștientizează că au fost expuși personal în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, siteuri de știri, Facebook). De asemenea, puțin peste jumătate cred că cele mai expuse canale la dezinformări sunt posturile tv, urmate de rețelele sociale, dar cu diferențe semnificative de percepție între tineri care consideră că rețelele sociale sunt un mediu mai expus la dezinformări și vârstnici care indică posturile de televiziune drept cele mai expuse. Acest tip de percepție este influențată și de faptul că posturile tv sunt în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea populației. Pe acest fond, remarcabil este faptul că trei pătrimi dintre populație crede că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformări și știri false.”

50,1% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55% în martie), iar 45,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 42,6% în martie). 4,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 2,5% în martie).

sondaj1

naliza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 30 și 44 de ani, gulere albe, persoane cu venituri mai mari.

Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoane cu studii primare, inactivi pasivi, persoane care nu folosesc rețele sociale.

Canale media expuse dezinformării

52,6% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 34,9% consideră că în această situație se află rețelele sociale, 4,4% ziarele și revistele, 2,3% posturile de radio, 5,8% nu știu sau nu răspund.

sondaj2

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoane cu studii superioare și persoane din categoria gulerelor albe. Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoane cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în regiunile Nord Est și Sud Est și persoane din categoria gulerelor albastre. 39% dintre tinerii între 18 și 29 de ani consideră că posturile TV sunt cele mai expuse dezinformării și 53% că rețelele sociale sunt cele mai expuse. Cele mai expuse dezinformării sunt în proporție de 51% posturile TV pentru persoanele între 30 și 44 de ani și rețelele sociale în proporție de 40%. Pentru persoanele între 45 și 59 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (54%) și rețelele sociale (32%). Pentru presoanele peste 60 de ani, cele mai expuse dezinformării sunt posturile TV (60%) și rețelele sociale (22%). Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 44% dintre presoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 33% dintre aceste persoane.57% dintre persoanele cu studii medii consideră că posturile TV sunt cele mai expuse deinformării și 30% că rețelele sociale sunt cele mai expuse dezinformării. Posturile TV sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 41% dintre presoanele cu educație primară, în timp ce rețelele sociale sunt considerate cele mai expuse dezinformării de 56% dintre aceste persoane.

Influențare opțiuni de vot

Întrebați în ce măsură consideră că opțiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformare și fake-news-uri, 74,4% dintre cei chestionați răspund că sunt afectate în mare și foarte mare măsură. 22,1% consideră că sunt afectate în mică și foarte mică măsură și 3,6% nu răspund.

sondaj3

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că opțiunile de vot sunt afectate în mare și foarte mare măsură de dezinformare și fake-news-uri într-o măsură mai mare decât media populației, mai ales persoane cu studii superioare, persoane care locuiesc în București Ilfov, din categoria gulerelor albe. În rândul persoanelor cu studii primare și al locuitorilor din regiunea Nord Vest se întâlnesc cele mai ridicate procente ale celor care consideră că opțiunile de vot ale românilor nu sunt afectate de dezinformare și fake news decât în mică și foarte mică măsură.

Țări care susțin propaganda

În viziunea a 25,2% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană este văzută ca susținând acțiuni de propagandă, dezinformând și răspândind știri false în România de 13,8% dintre cei intervievați, urmată de China (12,2%), Ungaria (8%), SUA (7,9%) și Germania (3,5%). 2,1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 27,3% nu știu sau nu răspund

Acord afirmații – superioritate culturală

72,7% din populație este de părere că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele. 21,4% sunt în dezacord cu această afirmație, iar 5,9% nu știu sau nu răspund.

sondaj4

Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o porporție mai mare decât media populației că România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele, mai ales gulerele albastre, din regiunea Sud Vest Oltenia și persoanele care declară că venitul nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care sunt în dezacord fac parte mai ales din categoria  persoanelor cu educație superioară și gulerelor albe.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *