SONDAJ 55% dintre români intenţionează să se vaccineze în 2021: Vârstnicii, cei mai dispuși

Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în 2021, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe), din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populația României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să își schimbe opinia în viitor funcție de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind  un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raționale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

sondaj

Remarcabilă este diferența dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) și vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenționează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susțin că se vor vaccina. Explicațiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populație, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populației cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum și expunerea mult mai puternică a populației tinere la informațiile culese de pe rețelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspirației și o avalanșă de informații false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiționale unde controlul știrilor false și al dezinformărilor este mult mai strict. Sociologul Barbu Mateescu, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group, califică drept ”îmbucurătoare” dorința de vaccinare în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la Covid-19.

„Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural și în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul țării. Viitoare inițiative de comunicare și mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri”, spune Barbu Mateescu. Mai mult, 76.6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli, în timp ce 21.4% își exprimă dezacordul, iar 1.9% nu știu sau nu răspund. Majoritatea celor care consideră vaccinul salvator în fața pandemiei au peste 45 de ani, un nivel de educație ridicat și locuiesc în urbanul mare. De asemenea, 62,4% au încredere în informațiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. La fel, cei din prima categorie sunt educați, au un venit lunar mai ridicat și locuiesc la oraș.

Cei care declară că NU intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitori din orașe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus. Principalele motive invocate de cei care nu intenționează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacții adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficiența vaccinului (26.8%) și informațiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% își justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menționează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%.

Cine sunt negaționiștii și adepții teoriilor conspirației

Studiul ia în calcul următoarele patru afirmații: 1) “pandemia este o minciună” 2) “beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile” 3) “NU intenționez să mă vaccinez contra COVID-19”; 4) “Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19”. Persoanele care împărtășesc una sau mai multe din aceste percepții aparțin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporționat din punct de vedere medical din cauza pandemiei.

În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural și cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă și datorită nivelului scăzut de trai au o situație medicală generală mai proastă decât restul populației. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparație cu românii din mediul urban aceștia ar avea dificultăți în a obține rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situații, este că acest pachet de percepții este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – și prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).

83% din respondenți consideră că vaccinarea ar trebui să fie o alegere personală, doar 6% – în special românii cu venituri considerabil peste medie – considerând că ar trebui să fie obligatorie. Cheia de interpretare a informației este complexă, arată autorii cercetării: pe de o parte, impunerea voinței statului în perioada comunistă a lăsat răni adânci, creând suspiciune față de orice “obligativitate” impusă de autorități. Deceniile de democrație au mărit de asemenea apetitul societății pentru autonomie individuală și chestionarea critică a acțiunilor deținătorilor puterii. Aceste aspecte sunt pozitive: societatea românească are o reziliență înaltă la eventuale tentative totalitare de diminuare a libertății personale. Pe de altă parte, este îngrijorător că până și în contextul unei urgențe medicale serioase, care a ucis până acum 18 mii de români, cea mai mare parte a societății nu înțelege necesitatea unei acțiuni comune și energice.

Datele sondajului au fost culese în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *