Ministerul Economiei a pus în transparență un proiect de lege care coboară pragul de la care persoanele fizice pot cere insolvența personală, pentru datorii pe care nu le mai pot achita. Pe scurt: dacă datoriile depășesc 10 salarii minime, adică aproximativ 27.000 de lei, debitorii ar putea intra într-o procedură care permite restructurarea sau chiar ștergerea datoriilor și suspendarea executărilor silite.
Inițiativa vine în condițiile în care, în forma actuală, insolvența personală poate fi cerută abia de la datorii de 40.000 de lei. Ministerul propune reducerea pragului de acces de la 15 la 10 salarii minime, iar justificarea oficială este că „mai mulți oameni aflați în dificultate reală” trebuie să poată folosi procedura.
Legea prevede că o persoană poate intra în insolvență atunci când nu își poate plăti datoriile pe parcursul unui an, raportat la veniturile pe care le obține.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a susținut public proiectul într-o postare pe Facebook, invocând situații „obiective și neprevăzute” în care datoriile „scapă de sub control”. În mesajul său, Darău afirmă că statul trebuie să ofere „soluții corecte, nu uși închise sau blocaje administrative”, motiv pentru care proiectul ar face procedura de insolvență a persoanelor fizice „mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”.
Tot el afirmă că proiectul ar proteja locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă. În același timp, spune ministrul, procedura ar deveni accesibilă și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan clar de rambursare. „Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile și a asigura un sistem care îi ajută pe cei de bună-credință să meargă mai departe”, a mai transmis Darău.
Proiectul se află în etapa de avizare și consultare publică, după care ar urma să ajungă pe masa Guvernului.
Dincolo de formulările liniștitoare, rămâne întrebarea de fond: de ce ajunge statul să „îmbunătățească” insolvența personală tocmai acum. Pentru că, în realitate, această „accesibilizare” nu repară cauzele, ci doar gestionează efectele. Guvernul vorbește despre „șanse” și „sisteme funcționale”, dar evită să explice cum a ajuns o parte tot mai mare a populației să fie la un pas de executare silită. Când pragul de intrare în insolvență coboară, nu înseamnă că oamenii au devenit brusc mai iresponsabili, ci că presiunea financiară a devenit mai greu de suportat.
Cum poate apela o persoană cu datorii la procedura insolvenței
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) preciza, pe 30 martie, că persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvență reglementată de Legea nr. 151/2015, care oferă posibilitatea restructurării sau ștergerii datoriilor și suspendării executărilor silite.
Pentru deschiderea procedurii, debitorii trebuie să îndeplinească mai multe condiții: notificarea prealabilă a creditorilor cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii; prezentarea dovezilor privind veniturile sau lipsa acestora, precum și a situației profesionale; anexarea documentelor care atestă veniturile realizate în ultimii 3 ani și estimările pentru următorii 3 ani.
Totodată, persoanele fizice trebuie să depună documentele fiscale, cazierul judiciar și fiscal, precum și raportul de la Biroul de Credit. De asemenea, este necesară prezentarea unei propuneri de plan de rambursare (acolo unde este cazul), iar în anumite situații se cere anexarea extrasului din Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale.
Legea 151/2015 reglementează trei tipuri de proceduri de insolvență. Prima este „Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor”, care se adresează debitorilor ale căror datorii sunt egale sau depășesc 15 salarii minime brute pe economie (60.750 lei). Aceasta presupune achitarea a cel puțin jumătate din datorii, pe o perioadă de maximum 60 de luni, în baza unui plan aprobat de creditori. Printre beneficii se numără suspendarea executărilor silite și a dobânzilor, precum și posibilitatea ștergerii parțiale a datoriilor la finalul procedurii.
A doua este „Procedura simplificată de insolvență”, destinată pensionarilor sau persoanelor cu capacitate de muncă redusă, ale căror datorii nu depășesc 10 salarii minime brute (40.500 lei) și care nu dețin bunuri sau venituri urmăribile. După o perioadă de supraveghere de 3 ani, debitorii pot beneficia de ștergerea integrală a datoriilor.
A treia este „Procedura judiciară prin lichidare de active”, aplicabilă debitorilor cu datorii de peste 60.750 lei, care nu pot acoperi cel puțin jumătate din acestea în 5 ani.
În final, proiectul ministerial e prezentat ca o soluție „umană”, dar riscă să fie încă o piesă dintr-un mecanism care tratează simptomul și lasă boala neatinsă: un stat care își amintește de protecția cetățeanului abia când executările silite devin un fenomen, iar datoria devine normalitate.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google