Spread the love

Aproape 60 de ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă (lista societăților care aderă la scrisoare este în continuă creștere – n.r.), adresată ministrul Justiției, Cătălin Predoiu și președintelui CSM, judecătoarea Nicoleta Țînț, în cere solicită să li se comunice de ce toate dosarele de trafic de minori şi de trafic de persoane au fost șterse de pe portalul instanţelor de judecată. ONG-urile spun că secretizarea dosarelor ajută rețelele de crima organizată și organizațiile neguvernamentale și mass-media nu mai pot urmări și monitoriza dosarele.

SCRISOARE DESCHISĂ:

Domnului Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției

Doamnei judecător, Nicoleta-Margareta ŢÎNŢ, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Cui folosește secretizarea dosarelor penale ale traficanților de ființe umane?

Organizațiile semnatare solicită Ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii să explice de ce toate dosarele de trafic de minori şi de trafic de persoane au fost șterse de pe portalul instanţelor de judecată, cine a luat acestă decizie și să publice toate documentele de fundamentare și avizare a acestei decizii. Va rugăm să explicați de ce această decizie a fost adoptată fără nici o consultare publică prealabilă în care să fie discutate și soluții alternative.

Protejarea identității victimelor este un principiu important în combaterea traficului de persoane și minori, existând multipe solicitări internaționale la adresa României pentru anonimizarea numelui și adresei victimelor încă din anul 2016, fără ca autoritățile să ia nici o măsură, dar acest principiu nu poate fi folosit pentru a justifica secretizarea dosarelor, toate datele inculpaților, a duratei proceselor și a soluțiilor pronunțate de instanțe.

Secretizarea dosarelor ajută de fapt rețelele de crima organizată, care beneficiază de un ajutor nesperat în a își continua activitatea în liniște, departe de orice fel de dezaprobare socială și semnal de alarmă.

În urma secretizării dosarelor, organizațiile neguvernamentale și mass-media nu mai pot urmări și monitoriza dosarele de trafic de ființe umane și nu mai pot atrage atenția asupra modului defectuos de instrumentare și desfășurare a proceselor, așa cum au făcut în dosarul “Țăndărei”.

Această decizie îngreunează activitatea organizațiilor neguvernamentale de reprezentare juridică a victimelor și afectează dreptul cetățenilor de a primi informații de interes public despre fenomenul traficului de ființe umane.

Totodată, această decizie afectează și monitorizarea fenomenului traficului de persoane de către organizațiile internaționale, precum Comisia Europeană, Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care vor fi dependente de informațiile oficiale, comunicate de către autorități, în condițiile în care experții independenți nu își mai pot fundamenta concluziile cu referire la dosarele publice.

Traficul de ființe umane pentru exploatare sexuală, prin muncă sau pentru desfășurarea de activități ilegale reprezintă un fenomen grav, România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană ca țară sursă de persoane traficate.

Prin urmare, solicităm explicațiile mai sus menționate și revenirea la situația anterioară – publicarea dosarelor cu anonimizarea datelor personale ale victimelor traficului de persoane, în paralel cu consultarea publică cu privire la alte soluții pe care ați dori să le adoptați cu privire la gestionarea informației publice legate de aceste cauze.

Organizațiile semnatare:

RoITP – Rețeua împotriva Traficului de Persoane, în numele a 18 organizații neguvernamentale membre

FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, în numele a 37 de organizații neguvernamentale membre, funizoare de servicii sociale inclusiv pentru victimele traficului de persoane

Asociația APADOR-CH

Asociația Expert Forum (EFOR)

Asociația SEXUL vs BARZA

Fundatia Usa Deschisa

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *