Soarta României, decisă săptămâna viitoare! SUA vor da răspuns scris la solicitarea de DEZARMARE. Iohannis a convocat CSAT, Rusia transferă armament greu spre frontiera cu Ucraina

Statele Unite au promis să dea un răspuns în scris revendicărilor ruse cu privire la o retragere a NATO din România și Bulgaria, a anunţat vineri şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, în urma unor negocieri „sincere”, la Geneva, cu omologul său american Antony Blinken privind criza în centrul căreia se află Ucraina, împreună cu care a convenit că este ”prematur” un nou summit Biden-Putin, relatează AFP.

Am convenit să se prezinte răspunsuri în scris săptămâna viitoare propunerilor noastre”, a declarat Serghei Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a anunţat că a stabilit împreună cu omologul său american că sunt „de acord că este necesar un dialog rezonabil” pentru ca „emoţia să scadă”.

Cei doi au convenit să aibă „un nou contact la nivelul (lor)” şi că este „prematur” un nou summit între preşedinţii rus Vladimir Putin şi american Joe Biden, a anuţat el.

Nu ştiu dacă ne aflăm pe calea ce abună. Voi şti asta atunci când vom avea un răspuns”, a mai declarat Serghei Lavrov. El a dat asigurări că Rusia nu a „ameninţat niciodată, dar niciodată, nicăieri, poporul ucrainean”, a denunţat din nou puterea de la Kiev drept „rusofobă” şia reproşat NATO faptul că consideră Ucraina ca „aparţinând zonei sale de influenţă”.

Această întâlnire a lui Lavrov cu Blinken, la Palatul din Geneva, este un ultim pas în doi al unui intens balet diplomatic care a început cu două discuţii între Vladimir Putin şi Joe Biden în decembrie. Statele Unite consideră că perspectiva unei incursuni militare ruse în Ucraina este tot mai probabilă, după desfăşurarea a zeci de mii de militari ruşi la frontiera ruso-ucraineană. Kremlinul dezminte orice intenţie belicoasă, însă condiţionează o dezescaladare de adoptarea unor tratate care să garanteze o ne-extindere a NATO şi o retragere a Alianţei Nord-Atlantice din Europa de Est. Occidentul respinge aceste revendicări drept inacceptabile.

Serghei Lavrov a dat tonul la începutul discuţiilor cu omologul său american Antony Blinken. Şeful diplomaţiei ruse a declarat că nu se aşteaptă la „progrese majore” cu Antony Blinken.

Secretarul de Stat american a ameninţat, la rândul său, cu o reacţie „unită, rapidă şi dură” a Washingtonului şi aliaţilor acestuia în cazul unei invazii ruse a Ucrainei. Însă Blinken a dat asigurări că Statele Unite continuă să caute o soluţie diplomatică.

Moscova a ameninţat vineri ţările occidentale cu „cele mai grave consecinţe” dacă ele vor continua să ignore „îngrijorările legitime” în ceea ce priveşte întărirea militară a SUA şi NATO în Ucraina şi la frontierele Rusiei

București: Se convoacă CSAT

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:

• Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO;

• Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței.

NATO și MAE nu vor să dea înapoi: Securitate și apărare colectivă

Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, susține că solicitarea Rusiei de a retrage armamentul NATO de pe teritoriul României și Bulgariei nu este posibilă, asta pentru că poziționarea militară a NATO nu este negociabilă.

Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat, pentru Digi24, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.

Trenurile Apocalipsei își continuă marșul spre Vest. Zeci de baterii cu înspăimântătoarele rachete Iskander au fost îndreptate spre Kiev

Rusia a masat la graniţa cu Ucraina inclusiv rachete cu rază medie de acţiune de tipul Iskander-M, conform celor mai recente rapoarte ale ministerului ucrainean al Apărării publicate de CNN şi care avertizează asupra iminenţei unei invazii a armatei ruse care a comasat până acum peste 127.000 de militari la frontieră. Rachetele pot lovi cu precizie ţinte aflate până la 700 kilometri distanţă şi pot avea inclusiv încărcătură nucleară.

Şefii armatei ucrainene au arătat că Rusia ar putea folosi aceste rachete pentru a „distruge obiective vitale” şi au precizat că „grupuri tactice suplimentare de rachete operaționale „Iskander” au fost transferate la graniță. În acest moment, în apropierea Ucrainei s-ar afla 36 de lansatoare Iskander, potrivit evaluării Kievului. Rachetele Iskander sunt capabile să lovească ținte la 500-700 km distanță și ar putea viza ori atinge acum inclusiv capitala Ucrainei. Pe reţelele de socializare au apărut imagini filmate de amatori în care se văd componente ale acestui tip de rachete încărcate pe un tren aflat în regiunea Kalujska/Kaluga, din vestul Rusiei. În imagini, rachetele sunt vizibile cu ochiul liber, fiind încărcate pe vagoane-platformă neacoperite şi fără a fi mascate de vreo prelată. Alte imagini, postate pe Twitter şi Tik Tok, arată un tren filmat în regiunea Celeabinsk, centrul Rusiei, care transportă lansatoare similare. Conform publicaţiei de specialitate The Drive/The War Zone, Iskander-M este o rachetă rusească cu rază medie de acţiune şi care, conform codificării NATO, este numită SS-26 Stone.

Racheta Iskander are o rază de 5-700 de kilometri şi poate transporta o încărcătură de până la 700 de kilograme de exploziv. Racheta mai poate avea şi alte tipuri de încărcături: termobarice, cu submuniţii, capabile să distrugă buncăre („bunker-buster”) şi inclusiv nucleare.

Rusia trimite două sisteme de rachete S-400 în Belarus

Rusia trimite două sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a participa luna viitoare la exerciții militare în această țară, a anunțat vineri agenția de presă Interfax, într-un moment de tensiuni acute cu Occidentul din cauza Ucrainei vecine, conform Reuters. Forțele militare și echipamentele militare rusești au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru exercițiile care vor avea loc în apropierea frontierei vestice a fostei republici sovietice cu Polonia și Lituania, membre NATO, și în apropierea flancului sudic cu Ucraina.

Statele occidentale se tem că Rusia, care a masat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, plănuiește un nou asalt asupra unei țări pe care a invadat-o în 2014. Rusia a negat astfel de planuri. Lituania a declarat, de asemenea, că acumularea de trupe rusești în această țară reprezintă o amenințare la adresa securității sale. Ministerul rus al Apărării a declarat că două batalioane S-400 – care includ de obicei opt sisteme de rachete antiaeriene fiecare – au început să se deplaseze în Belarus din Orientul Îndepărtat al Rusiei cu trenul, potrivit Interfax.

Moscova a declarat că 12 avioane de luptă Sukhoi Su-35 și un sistem de rachete Pantsir vor participa la exercițiile din Belarus.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.