Inițiativa legislativă privind codul sursă deschis și reutilizarea soluțiilor și componentelor digitale în sectorul public, un proiect de o importanță fundamentală pentru modernizarea și transparența administrației din România, avansează spre un moment decisiv după ce a fost respinsă de Senat în data de 12 octombrie, intrând în prezent în circuitul legislativ pentru votul final la Camera Deputaților. Proiectul, susținut în mod activ și de președintele USR Constanța, senatorul Remus Negoi, își propune să corecteze o lacună cronică a sistemului public, marcată în prezent de riscuri majore precum duplicarea costurilor pentru dezvoltări software similare, lipsa interoperabilității, dependența tehnologică greoaie față de furnizori și dificultățile cronice de mentenanță sau audit tehnic.
Expunerea de motive a actului normativ subliniază că digitalizarea statului a fost gestionată adesea prin achiziții izolate, fără un regim juridic coerent care să impună publicarea codului sursă sau reutilizarea componentelor deja finanțate din bani publici. Pentru a remedia această vulnerabilitate structurală, inițiativa instituie un cadru normativ clar aplicabil software-ului dezvoltat intern sau la comandă, finanțat integral ori parțial din fonduri publice. Printre elementele centrale ale arhitecturii propuse se numără înființarea Oficiului pentru Cod Public și Reutilizare Software în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României, precum și crearea a două instrumente digitale esențiale: Depozitul Național al Codului Public, conceput ca platformă oficială de versionare, trasabilitate și găzduire, și Catalogul național de reutilizare, un inventar centralizat care va conține descrierea, gradul de maturitate, documentația și responsabilii instituționali pentru fiecare soluție informatică.
Proiectul introduce o schimbare radicală de paradigmă, stabilind ca regulă obligatorie publicarea codului sursă sub licențe open-source cel târziu la data recepției finale a soluției, măsură însoțită de obligativitatea ca instituțiile publice să verifice existența unor componente reutilizabile înainte de a iniția noi proceduri de achiziție sau dezvoltare internă. De asemenea, pentru a asigura o protecție riguroasă a intereselor statului și a continuității administrative, contractele încheiate cu furnizorii privați vor trebui să conțină clauze stricte privind predarea completă a elementelor de compilare, portabilitatea datelor, migrarea, auditabilitatea și drepturile de proprietate intelectuală, eliminând riscul ca instituțiile să rămână ostatice unor vendori tehnologici. Legea prevede totodată excepții strict reglementate și revizuite anual pentru situațiile care privesc informațiile clasificate, elementele operaționale critice de securitate sau riscurile la adresa securității naționale, stabilind în paralel un regim sancționar sever cu amenzi de până la 100.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor legale. Prin trimiterea sa la Camera Deputaților pentru votul decisiv, inițiativa susținută de parlamentarii USR oferă României șansa de a transforma digitalizarea dintr-o sursă de riscuri și risipă bugetară într-un pilon de suveranitate, eficiență și transparență administrativă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google