Serviciile secrete ale SUA au recunoscut: „Am calculat GREȘIT situația din Afganistan…” Germania dă VINA pe Washington: „Trăim momente amare…” Rusia: „Președintele a fugit cu patru mașini și un elicopter PLINE CU BANI. Nu au încăput toți…”

Afganistanul s-a prăbușit într-o singură lună, iar capitala Kabul a căzut într-o singură zi. Succesul talibanilor și colapsul aproape instantaneu al structurilor guvernamentale și militare afgane au provocat o undă de șoc în întreaga lume și au luat prin surprindere inclusiv administrația SUA condusă de președintele Joe Biden, care încearcă în acest moment să facă ordine în haosul de pe aeroportul din Kabul, singurul punct de frontieră care nu se află încă sub controlul talibanilor, informează CNN. Prăbușirea Afganistanului într-un ritm atât de rapid reprezintă inclusiv un eșec major al serviciilor secrete americane, arată ABC News și publicația Wall Street Journal.

În luna iunie 2021, când talibanii controlau 50 din cele circa 400 de districte din Afganistan, serviciile secrete americane estimau că guvernul afgan s-ar putea prăbuși în 6 luni după retragerea completă a trupelor SUA. Zilele trecute, talibanii controlau deja 9 capitale de provincie. Serviciile secrete și-au revizuit prognozele și au estimat, pe 11 august, că orașul Kabul ar putea fi izolat în 30 de zile și cucerit în 90. În realitate, talibanii au ajuns în Kabul după 4 (patru) zile iar capitala Afganistanului a căzut într-o singură zi.

Oficialii americani admit că „au calculat greșit situația”. Secretarul american de stat Antony Blinken a recunoscut că talibanii au avansat „mai repede decât am anticipat”. În schimb, apărătorii drepturilor omului, în special cei de naționalitate afgană au atras de mai mult timp atenția asupra incapacității guvernului de la Kabul de a putea asigura de unul singur securitatea țării. „Am să o spun lumii întregi: Să vă fie rușine!”, a declarat Seraj Mahbouba, una din liderele mișcării pentru drepturile femeii din Afganistan. Teoretic, guvernul afgan ar fi trebuit să fie avantajat în conflictul cu talibanii, având la dispoziție mai mulți oameni și echipamente. Pe hârtie, forțele de securitate afgane numărau peste 300.000 de oameni. În realitate, Afganistanul s-a chinuit să-și atingă țintele de recrutare. Armata și poliția afgană au un istoric tulbure, presărat cu victime, dezertări și acuzații de corupție. Au fost raportate chiar și cazuri de comandanți care încasau salariile unor militari care nu existau – așa numiții „soldați-fantomă”.

Conform unui raport întocmit de Inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR), peste 88 de milirde de dolari au fost cheltuiți pentru securitatea Afganistantului. „Răspunsul la întrebarea dacă acești bani au fost folosiți corect sau nu îl vom afla în funcție de rezultatul luptelor de la sol”, se mai arată în raport.

Răspunsul la întrebare s-a văzut în aceste zile. Și a venit mult mai repede decât orice fel de estimări ale experților în securitate ai SUA. „Adevărul este că, din ce am văzut, forțele (militare și de securitate afgane) au fost incapabile să apere țara”, a spus Antony Blinken. „Iar acest lucru s-a întâmplat mult mai repede decât am anticipat”.

În același timp, guvernul afgan nu a mai oferit niciun fel de sprijin logistic trupelor guvernamentale aflate în conflict cu talibanii. În timpul luptelor din zona Kunduz, militarii afgani au ținut piept ofensivei talibanilor timp de două luni. După ce au fost încojurați, militarii au continuat să primească provizii și muniție aduse de unități de comando.

„În ultimele zile, nu mai aveam nici mâncare, nici apă și nici muniție”, a declarat un soldat afgan în vârstă de 38 de ani. Acesta a reușit să fugă cu alți supraviețuitori în diverse mașini, după ce au abandonat 11 vehicule blindate.

Soldații afgani au decis că, pur și simplu, nu mai au de ce să lupte – mai ales dacă talibanii le-au asigurat liberă trecere pentru a se putea întoarce la familiile lor, dacă își abandonează armele și pozițiile – și și-au respectat promisiunile. Administrația Biden este acum pusă sub presiune, după ce membri ai Congresului SUA cer explicații referitoare la estimările atât de eronate făcute de serviciile de informații despre deterioarea situației din Afganistan.

„Aceasta este o criză de proporții de nedescris. Este un eșec al serviciilor de informații. I-am subestimat pe talibani și am supraestimat armata afgană”, a declarat congresmenul democrat Jackie Spier. În același timp, „liderilor politici li s-a comunicat de către militari că talibanilor nu le va lua prea mult timp pentru a câștiga controlul total”, au declarat pentru ABC News surse anonime din serviciile de informații. „Nimeni nu ne-a ascultat”.

Aceleași surse anonime au precizat că liderii politici americani au fost informați despre capacitatea talibanilor de a răsturna guvernul afgan „în câteva săptămâni”, ceea ce ar putea duce la un scenariu similar căderii Saigonului din 1975, cu riscul repetării imaginilor elicopterelor care evacuează în grabă personalul diplomatic american. Cert este că decizia Washingtonului de a pune capăt războiului din Afganistan – cel mai lung conflict din istoria SUA – nu face decât să șteargă 20 de ani de muncă și sacrificii pentru democratizarea unei țări aflate acum în pragul unei catastrofe umanitare, odată cu revenirea la putere a talibanilor, informează BBC.

Soldații SUA au ucis doi bărbați înarmați pe aeroportul din Kabul. Au fost raportate șapte decese, inclusiv afgani căzuți din avion

Talibanii au intrat duminică în capitala Kabul, ultimul oraș important care rămăsese sub controlul forțelor guvernamentale afgane. Evenimentele se desfășoară cu repeziciune, iar informațiile sunt greu de verificat. Președintele țării a fugit din Kabul, spunând că a vrut să evite o baie de sânge. Scene dramatice au loc pe aeroportul din Kabul, unde mii de afgani vor să fugă din țară.

Președintele Joe Biden, aflat la reședința prezidențială de vacanță de la Camp David, se întoarce la Casa Albă luni după-amiază pentru a se adresa națiunii în legătură cu criza din Afganistan.  Șeful Casei Albe a anunțat că va rosti un discurs la ora locală 15:45 (22:45, ora României). Zborurile militare americane au fost reluate pentru moment pe aeroportul din Kabul, a declarat pentru CNN un oficial american al apărării. Zborurile au fost suspendate din cauza mulțimii de afgani care a ocupat pista aeroportului. Aceștia au fost îndepărtați, dar armata anticipează continuarea operațiunilor de îndepărtare dacă afganii disperați să fugă din țară vor pătrunde din nou pe pistă.

Forțele talibane încearcă să controleze mulțimile care se grăbesc să ajungă pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai din Kabul. Grupuri mari de oameni au luat cu asalt unele porți, în timp ce alții s-au urcat pe zidurile de beton pentru a ajunge pe aeroport. Talibanii împing mulțimile înapoi, folosind vehicule luate de la forțele de securitate afgane. Forțele americane de pe aeroportul din Kabul au împușcat și au ucis doi bărbați înarmați luni, după ce aceștia au tras asupra forțelor americane, potrivit unui oficial al apărării SUA.

Oficialul citat de CNN a declarat că bărbații erau înarmați și soldații americani nu au verificat că erau membri talibani. SUA, deocamdată, crede că a fost un incident izolat. În plus, a fost raportat un schimb de focuri în care au fost implicați soldații americani de pe aeroportul din Kabul, dar circumstanțele nu au fost confirmate. Statele Unite au oprit temporar toate zborurile de evacuare din Kabul pentru a elibera pistele de pe aeroport de per

Rusia a anunțat că nu se va grăbi să-i recunoască pe talibanii ca noua putere de la Kabul, a declarat luni trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, explicând că decizia va depinde de comportamentul talibanilor. Într-un interviu acordat postului de radio „Ecoul Moscovei”, Zamir Kabulov a spus că „nimeni nu se va grăbi cu această recunoaștere”.

Mulțimi de afgani au pătruns, luni, pe pistele aeroportului din Kabul, într-o încercare disperată de a fugi din țara capturată de talibani. Aceștia s-au agățat de avioanele care decolau, iar unii dintre ei chiar ar fi căzut dintr-un avion în timp ce acesta își lua zborul. În total, potrivit unor surse oficiale citate de Politico, luni au murit șapte persoane pe aeroportul din Kabul, inclusiv afgani căzuți din avion.

Pentagonul spune că este HAOS total la Kabul: Avioanele nu pot decola sau ateriza pentru că pistele sunt ocupate de mii de oameni

Toate zborurile civile şi militare au fost suspendate pe aeroportul din capitala afgană Kabul din cauza mulţimii de afgani care a pătruns pe pista de decolare în încercarea disperată de a părăsi ţara după revenirea talibanilor la putere, relatează AFP, citând un purtător de cuvânt al Pentagonului.

„Forţele militare americane sunt la faţa locului şi lucrează împreună cu alţi militari, turci şi internaţionali pentru a dispersa oamenii. Nu ştim cât timp va dura asta”, a afirmat John Kirby la Washington.

Astfel, evacuarea diplomaţilor, altor străini şi afgani care au lucrat cu trupele străine se organiza luni într-o stare de urgenţă şi în condiţii extrem de dificile la Kabul.

Şeful forţelor americane la Kabul, generalul Kenneth McKenzie, le-a cerut anterior talibanilor să nu obstrucţioneze operaţiunile de evacuare pe aeroport capitalei afgane, care au provocat scene de panică în cursul cărora cel puţin două persoane au fost ucise.

Generalul McKenzie, aflat la conducerea Comandamentului Central american (CENTCOM), s-a întâlnit cu lideri talibani duminică la Doha, în Qatar, potrivit unui responsabil al Pentagonului, care a refuzat să ofere mai multe detalii despre eventualele angajamente obţinute din partea talibanilor.

SUA au desfăşurat circa 6.000 de soldaţi pentru securizarea evacuării zecilor de mii de americani şi afgani, care au ajutat SUA şi se tem în prezent pentru viaţa lor, şi a asigura securitatea pe aeroportul din Kabul.

Dar pista a fost luată cu asalt luni de mii de persoane care au dat năvală spre aeroport de la prăbuşirea guvernului afgan, lăsând ţara pe mâinile talibanilor.

Înregistrări video cu scene de panică se înmulţesc pe reţelele de social media, arătând afgani încercând să se agaţe cu disperare de avioanele militare americane în timp ce acestea se pregătesc să decoleze.

Soldaţii americani au ucis doi bărbaţi înarmaţi pe pistă, potrivit unui responsabil al Pentagonului.

‘În mijlocul miilor de persoane care se aflau acolo în mod paşnic, doi tipi şi-au agitat armele cu un aer ameninţător’, a explicat pentru AFP responsabilul menţionat, adăugând că ‘ambii au fost ucişi’.

Biden este ȘOCAT de succesul insurgenţilor talibani: Șeful Statului Major Interarme crede că Afganistanul va deveni baza terorismului mondial

Echipa preşedintelui Joseph Biden este surprinsă de succesul insurgenţilor talibani, iar generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme, avertizează că Afganistanul riscă să redevină bază a terorismului internaţional, în timp ce Marea Britanie este dezamăgită de abordarea Statelor Unite. Preşedintele Joseph Biden „nu credea că era inevitabil” ca insurgenţii talibani să preia controlul asupra Afganistanului, a admis, luni, Jake Sullivan, consilier prezidenţial pentru Securitate Naţională, conform site-ului Axios.com şi agenţiei Associated Press.

„În mod clar, ritmul ocupării oraşelor a fost mult mai rapid decât ar fi anticipat oricine”, a subliniat oficialul american. Însă Jake Sullivan a atribuit Administraţiei de la Kabul eşecul în contracararea talibanilor. „Au decis să nu se mobilizeze în lupta pentru apărarea ţării“, a acuzat oficialul american.

Conform unor surse politice de la Washington, generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din SUA, a afirmat duminică, într-o sesiune specială a Senatului SUA, că există riscul ca organizaţiile teroriste Al-Qaida şi Stat Islamic să se reinstaleze rapid în Afganistan şi să genereze ameninţări internaţionale. Insurgenţii talibani au ocupat, în ultimele săptămâni, numeroase provincii afgane.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, este vizat de critici intense la Washington şi pe plan internaţional din cauza deciziei de a retrage brusc trupele americane din Afganistan. Liderul grupului republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, i-a cerut preşedintelui Joseph Biden să retrimită trupe în Afganistan.

„Iată ceea ce trebuie să se întâmple acum. Preşedintele Biden trebuie să ofere mai multă susţinere forţelor afgane, începând cu sprijinul aerian intens, inclusiv după 31 august. Altfel, reţeaua teroristă Al-Qaida şi talibanii ar putea celebra 20 de ani de la atentatele din 11 septembrie prin incendierea Ambasadei SUA din Kabul”, a declarat senatorul Mitch McConnell. Chiar şi fostul preşedinte Donald Trump, cel care a ajuns la un acord cu liderii talibanilor în 2020 pentru retragerea trupelor din Afganistan, a criticat abordarea lui Joseph Biden. „Talibanii nu se mai tem şi nu mai respectă America sau puterea Americii”, a afirmat Trump.

Ocuparea Afganistanului de către insurgenţii talibani este un „eşec al comunităţii internaţionale“, a afirmat luni ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, în contextul în care insurgenţii talibani au ajuns în Kabul, în paralel cu retragerea trupelor occidentale. „Este vorba despre un eşec al comunităţii internaţionale, care trebuie să înţeleagă că lucrurile nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Mă tem că, în cazul unei ţări precum Afganistanul, este vorba despre o istorie de 1.000 de ani şi de război civil, problemele trebuie gestionate şi ar putea fi nevoie să fie gestionate 1.000 de ani. Ştim cu toţii că misiunea din Afganistan nu este terminată. Este o problemă neterminată a întregii lumi; întreaga lume trebuie să îşi aducă aportul”, a declarat Ben Wallace, potrivit BBC.

„Oare Statele Unite au revenit pe plan internaţional sau au întors spatele? Se pare că americanii au revenit acasă mai degrabă într-un mod specific lui Donald Trump, în pripă, haotic şi umilitor”, a afirmat un alt oficial guvernamental de la Londra, sub protecţia anonimatului, potrivit agenţiei Reuters.

Guvernul de la Londra este nemulţumit de sacrificiile făcute în operaţiunile din Afganistan în ultimii 20 de ani. Marea Britanie a pierdut 457 de militari în Afganistan. În total, forţele internaţionale au pierdut 3.500 de militari începând din 2001. Conform datelor Universităţii Brown, 241.000 de oameni au murit în conflictul militar din Afganistan, iar Statele Unite au cheltuit 2.260 de miliarde de dolari.

Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, a denunţat decizia fostei Administraţii Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan. „Când au luat Statele Unite decizia, în calitatea de naţiune principală, noi toţi am fost nevoiţi să ne retragem, în contextul configurării trupelor. Însă în perioada acordului semnat de Donald Trump cu talibanii, eu am simţit că această abordare era o greşeală. Noi toţi, întreaga comunitate internaţională, probabil suportăm consecinţele deciziei”, a afirmat Ben Wallace. Ministrul britanic al Apărării a avertizat că decizia Administraţiei Donald Trump riscă să transforme Afganistanul într-o bază a terorismului internaţional.

„Nu este momentul corect, nici decizia corectă, deoarece reţeaua Al-Qaida probabil va reveni“, a subliniat Ben Wallace. În contextul amplificării conflictului din Afganistan, Marea Britanie a retrimis 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici. Fosta Administraţie Donald Trump stabilise retragerea trupelor SUA până în mai 2021, dar preşedintele Joseph Biden a amânat retragerea până pe 31 august 2021.

Premierul Florin Cîțu a anunțat luni că, în acest moment, în Afganistan se mai află 35 de cetățeni români, pentru care se fac eforturi pentru a fi aduși înapoi în țară. Tot luni, președintele Klaus Iohannis a dispus „implicarea de urgență” a Forțelor Aeriene Române pentru evacuarea cetățenilor români din Afganistan.Regimul de la Beijing a transmis că respectă „voința și alegerea” poporului afgan și speră că talibanii vor putea pune în aplicare promisiunile legate de faptul că „va asigura tranziția lină a situației din Afganistan”.

China și… UE…

„Talibanii afgani au declarat ieri că războiul din Afganistan s-a încheiat și vor negocia înființarea unui guvern islamic deschis și incluziv și vor lua măsuri responsabile pentru a asigura siguranța cetățenilor afgani și a misiunilor externe în Afganistan”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hua Chunying într-o conferință de presă.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor avea o reuniune de criză, marți, pentru a discuta recenta cădere a Afganistanului în mâinile talibanilor, a anunțat șeful diplomației europene, Josep Borell. „Luând în calcul ultimele evoluții ale situației din Afganistan și după discuții cu partenerii noștri din ultimele zile și ore, am decis să convoc o video-teleconferință cu miniștrii de externe ai țărilor-membre, mâine dup-amiază pentru o primă evaluare”, a scris Borrell pe Twitter.

Mai multe imagini cu puternic impact emoțional au surprins oameni care au vrut să plece cu un avion militar american și și-au pierdut viața după ce au căzut din aparatul de zbor în timp ce acesta lua altitudine. Nu se știe deocamdată dacă victimele erau în zona trenului de aterizare și au căzut când a început retragerea acestuia în corpul avionului. Afganii sunt atât de disperați să părăsească țara, încât se pun pe pistă în calea avioanelor care decolează, pentru a le opri. Militarii sunt nevoiți să-i alunge cu elicoperul de pe pistă.

Merkel acuză SUA pentru situația din Afganistan: „Trăim momente amare”

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat regret, luni, pentru situaţia din Afganistan, în contextul în care insurgenţii talibani s-au instalat la Kabul, liderul de la Berlin notând că decizia retragerii trupelor americane a fost luată „din raţiuni de politică internă” din Statele Unite.

„Trăim momente amare, acum trebuie să ne concentrăm pe operaţiunile de salvare”, a declarat Angela Merkel, citată de publicaţia Bild.Cancelarul Germaniei a precizat că armata germană efectuează operaţiuni de evacuare din Afganistan. „Operaţiunile sunt posibile doar cu sprijinul trupelor americane”, a subliniat cancelarul Germaniei. „Decizia retragerii trupelor americane a fost luată din raţiuni de politică internă. Iar acum este un efect-domino al retragerii trupelor”, a subliniat Angela Merkel.

Insurgenţii talibani au ocupat, în ultimele săptămâni, numeroase provincii afgane. În ultimele 24 de ore, combatanţii talibani au ocupat zone din Kabul, iar preşedintele Ashraf Ghani a părăsit Afganistanul. Cel puţin cinci persoane au fost ucise, luni, în violenţe produse pe Aeroportul din Kabul, unde mii de oameni s-au adunat în eforturile de a părăsi Afganistanul. Preşedintele SUA, Joe Biden, este vizat de critici intense la Washington şi pe plan internaţional din cauza deciziei de a retrage brusc trupele americane din Afganistan.

Germania a transmis, joi, că nu poate menţine trupele în Afganistan fără prezenţa militară a SUA şi a avertizat că nu va mai acorda fonduri de asistenţă Administraţiei de la Kabul în situaţia în care insurgenţii talibani vor prelua puterea cu forţa. Heiko Maas, ministrul german de Externe, a părut să nu fie de acord cu decizia Washingtonului de a retrage brusc trupele americane.

„Actuala situaţie arată că toate celelalte state NATO trebuie să părăsească ţara, deoarece în lipsa capabilităţilor americane, nu poate trimite nimeni acolo militari. Germania se aştepta la o misiune mai lungă, dar nu poate acţiona în afara Alianţei Nord-Atlantice”.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a criticat decizia fostei Administraţii Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan. „Când au luat Statele Unite decizia, în calitatea de naţiune principală, noi toţi am fost nevoiţi să ne retragem, în contextul configurării trupelor. Însă în perioada acordului semnat de Donald Trump cu talibanii, eu am simţit că această abordare era o greşeală. Noi toţi, întreaga comunitate internaţională, probabil suportăm consecinţele deciziei”, a afirmat Benn Wallace. Ministrul britanic al Apărării a avertizat că decizia Administraţiei Donald Trump riscă să transforme Afganistanul într-o bază a terorismului internaţional.

„Nu este momentul corect, nici decizia corectă, deoarece reţeaua Al-Qaida probabil va reveni”, a subliniat Ben Wallace. În contextul amplificării conflictului din Afganistan, Marea Britanie va retrimite 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici. Fosta Administraţie Donald Trump stabilise retragerea trupelor SUA până în mai 2021, dar preşedintele Joseph Biden a amânat retragerea până pe 31 august 2021.

Liderul grupului republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, i-a cerut preşedintelui Joseph Biden să retrimită trupe în Afganistan. „Iată ceea ce trebuie să se întâmple acum. Preşedintele Biden trebuie să ofere mai multă susţinere forţelor afgane, începând cu sprijinul aerian intens, inclusiv după 31 august. Altfel, reţeaua teroristă Al-Qaida şi talibanii ar putea celebra 20 de ani de la atentatele din 11 septembrie prin incendierea Ambasadei SUA din Kabul”, a declarat senatorul Mitch McConnell.

Ambasada Rusiei: Președintele Afganistanului a fugit cu patru mașini și un elicopter pline cu bani

Președintele afgan Ashraf Ghani ar fi fugit din țară cu patru mașini și un elicopter pline cu bani, potrivit ambasadei Rusiei de la Kabul, scrie Reuters, citând agenția de știri RIA. Mai mult, el s-ar fi văzut nevoit chiar să lase o parte din bani pe asfalt, pentru că nu au încăput toți în mașini. Ashraf Ghani a fugit duminică din țară înainte ca palatul prezidențial de la Kabul să fie ocupat de talibani. El a postat apoi un mesaj în care a spus că a preferat să fugă pentru a preveni o baie de sânge.

„Patru mașini au fost umplute cu bani, au încercat să îndese încă o parte din bani într-un elicopter, dar nu au încăput toți. O parte din bani au rămas în urmă, pe asfalt”, a declarat Nikita Ișcenko, purtător de cuvânt al ambasadei ruse, potrivit RIA. El a confirmat apoi același lucru și pentru Reuters, citând „martori” ca sursă a informației. Reprezentantul special al Rusiei în Afganistan, Zamir Kabulov, spusese mai devreme că nu se știe câți bani a lăsat în urmă guvernul fugar de la Kabul.

„Sper că guvernul care a fugit nu a luat toți banii din bugetul de stat. Acești bani, dacă au mai rămas, vor fi piatra de temelie a bugetului“, a spus Zamir Kabulov pentru un radio din Moscova.Orașul Kabul s-a trezit luni dimineață sub ocupația talibanilor.

Dacă în urmă cu o zi liderii talibani spuneau că vor rămâne la porțile orașului și că nu se vor amesteca în viața localnicilor, aceștia din urmă vor trebui să se obișnuiască cu prezența insurgenților înarmați pe străzi. Chiar dacă agențiile internaționale de presă anunțau încă de duminică dimineață intrarea talibanilor în Kabul, liderii acestora spuneau că luptătorii s-au oprit la porțile orașului. Abia mai târziu, în cursul zilei, au admis că insurgenții au pătruns în oraș, însă pentru a asigura ordinea publică și pentru a împiedica jafurile în zonele rămase fără protecția forțelor guvernamentale, care au fugit. Cu toatea acestea, mai mulți martori au raportat focuri de armă în diferite zone din oraș, iar seara târziu au apărut imagini cu talibani în birourile palatului prezidențial, de unde președintele Ashraf Ghani fugise.

Luni dimineață nu a mai rămas loc de nicio îndoială: talibani înarmați patrulează pe străzile Kabulului, o realitate cu care localnicii care nu au reușit să părăsească orașul vor trebui să se obișnuiască de acum înainte. Un lider taliban declara că luptătorii au primit ordin „să-i lase pe afgani să-și vadă de treburile zilnice și să nu-i sperie”. Acum, talibanii urmează să stabilească tipul și forma de guvernământ pentru Afganistan. „Slavă Domnului, războiul s-a încheiat în țară”, a spus Mohammad Naeem. 

„Am obținut ce am vrut, adică libertate pentru țara noastră și independență pentru poporul nostru. Nu vom permite nimănui să folosească pământul nostru pentru a agresa pe cineva, iar noi nu le vom face rău celorlalți”, a spus un purtător de cuvânt citat de Al Jazeera.

Femeile din Afganistan spun că întoarcerea talibanilor reprezintă SFÂRȘITUL LUMII

Femeile afgane, de la studente şi până la activiste cunoscute în spaţiul public, privesc revenirea talibanilor la putere cu foarte multă îngrijorare, deşi unele dintre ele spun că vor rămâne în ţară până la capăt. În prima noapte sub regimul talibanilor, Aisha Khurram, de 22 de ani, nu a putut închide ochii. Între zgomotul gloanţelor şi cel al avioanelor care evacuează cetăţenii străini, ea spune că probabil nu va putea uita această zi care „ne-a distrus sufletele“.

„Pentru întreaga ţară, să vezi totul prăbuşindu-se într-un moment, este sfârşitul lumii”, a declarat luni dimineaţă pentru AFP această studentă afgană, la câteva ore după intrarea talibanilor în Kabul.

Aisha Khurram, care a reprezentat tineretul afgan pe lângă ONU, urma să-şi obţină diploma la universitatea din Kabul în lunile viitoare. Însă, duminică dimineaţă, ea şi colegele sale nu au putut intra în campus şi viitorul lor este mai mult decât nesigur.

„Lumea şi liderii afgani au lăsat baltă tineretul afgan în modul cel mai crud care poate fi imaginat“, a spus ea. „Este un coşmar pentru femeile care au făcut studii, care doreau un viitor mai bun pentru ele şi generaţiile viitoare”, a mai afirmat Aisha Khurram.

Atunci când conduceau ţara, între 1996 şi 2001, talibanii au impus o versiune foarte strictă a legii islamice, care le interzicea femeilor să lucreze sau să studieze. Portul burka era obligatoriu în public şi ele nu puteau părăsi domiciliul decât dacă erau însoţite de un „mahram”, un însoţitor masculin din familie. Flagelările şi execuţiile, între care şi lapidarea pentru adulter, erau practicate în pieţele oraşelor şi pe stadioane.

Plecarea talibanilor de la putere nu a dus totuşi la ameliorarea vieţii tuturor afganelor, în special în regiunile rurale. Talibanii au afirmat în mai multe rânduri că vor respecta drepturile omului dacă revin la putere în Afganistan, în special pe cele ale femeilor, dar în acord cu „valorile islamice”.

Femeile afgane sunt cele care cred cel mai puţin în aceste promisiuni, în special cele care, timp de două decenii, au mers la universitate, au ocupat posturi de răspundere, mai ales în politică, în jurnalism, în magistratură sau chiar în forţele de securitate. În cursul ultimelor 24 de ore, femei foarte cunoscute la Kabul au vorbit pe reţelele sociale pentru a depune mărturie privind tristeţea lor după ce și-au văzut ţara şi vieţile căzând din nou în mâinile talibanilor.

„Mi-am început ziua privind străzile goale din Kabul, îngrozită pentru locuitori”, scrie Fawzia Koofi, o militantă pentru drepturile omului şi fostă vicepreşedintă a Parlamentului afgan. „Istorie se repetă atât de repede“, adaugă ea.

„Frica rămâne în voi ca o pasăre neagră“, scrie la rândul ei Muska Dastageer, conferenţiară la Universitatea americană din Afganistan, inaugurată la cinci ani după plecarea talibanilor. „Ea îşi deschide aripile şi nu mai puteţi respira“.

Contul de Twitter al Radei Akbar, o femeie de 33 de ani, era plin luni de emoticoane cu „inimi frânte”. „Afganistanul meu iubit s-a prăbuşit sub ochii mei”, a scris ea într-un mesaj. Într-o altă postare pe Twitter, o fotografie devenită virală arată un bărbat acoperind cu vopsea fotografia unei mirese surâzătoare afişată în vitrina magazinului. Pentru ea, gestul acestui bărbat arată că de acum „femeile trebuie şterse din spaţiul public”, pentru că talibanii nu tolerează reproducerea de imagini cu femei. Această pictoriţă şi fotografă este cunoscută pentru autoportretele sale care reprezintă o declaraţie de independenţă şi revendicarea moştenirii sale, în numele afganilor. În acest an, ea a fost constrânsă să-şi organizeze expoziţia, care aducea un omagiu unor personalităţi feminine afgane, în mediul online, după ce a primit ameninţări. „Vreau să devin invizibilă şi să mă ascund de lume“, a scris ea în ultima postare pe Twitter.

Sâmbătă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „îngrozit” să vadă că „drepturile obţinute cu greu de fetele şi femeile afgane sunt pe cale să le fie răpite”.

Sahraa Karimi, una dintre regizoarele afgane cele mai cunoscute, a spus că nu are intenţia de a părăsi Afganistanul. „Până la capăt, nu îmi voi abandona ţara”, a declarat ea într-o înregistrare video postată pe Twitter, cu ochii în lacrimi. „Poate mulţi se vor gândi că este nebunie. Dar nebunie este ce au făcut cei care au abuzat de patria noastră (….). Prostie este ceea ce a arătat lumea întorcându-ne spatele”, a mai spus ea.

SUA au bătut palma cu talibani pentru evacuarea civililor din Kabul: Americanii confirmă că 7 afgani au murit, după ce au căzut din avioane

Oficiali din armata SUA au declarat, sub protecţia anonimatului, că haosul provocat luni pe aeroportul din Kabul a dus la moartea a şapte persoane, între care unele au căzut de pe un avion militar american care decola, potrivit AP. Afganii s-au adunat în număr mare luni dimineaţă pe aeroportul din capitală pentru a încerca să părăsească ţara, după ce talibanii au preluat duminică puterea, la câteva săptămâni după ce SUA şi aliaţii şi-au anunţat retragerea efectivelor. Unii s-au agăţat de aripile unui avion care se pregătea să decoleze, iar alţii, mii, au alergat în urma aeronavelor, potrivit News.ro.

Un oficial american din Apărare a declarat că şeful Comandamentului Central s-a întâlnit faţă în faţă cu lideri talibani pentru a-i îndemna pe militanţi să nu intervină în operaţiunile de evacuare ale armatei SUA în Kabul. Oficialul a spus că, la întâlnirea de duminică, de la Doha (Qatar), generalul Frank McKenzie a reuşit să obţină un acord cu talibanii de stabilire a unui „mecanism de deconflictare”, aranjament prin care operaţiunile de evacuare la aeroportul din capitala afgană pot continua fără implicarea noilor conducători ai ţării. McKenzie i-a îndemnat pe talibani să nu se amestece în evacuare şi a spus că armata americană va răspunde prin forţă pentru a apăra aeroportul, dacă este necesar.

Luni, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace a recunoscut, emoţionat, că Marea Britanie este puţin probabil să poată evacua toţi aliaţii săi afgani din Kabul. Pe lângă cei aproximativ 4.000 de cetăţeni britanici în Afganistan, Regatul Unit procesează solicitări ale unor cetăţeni afgani, precum translatori, care au ajutat în cei 20 de ani de când trupele au ajuns aici. Wallace a spus că, în viitor, ţara sa trebuie să facă tot posibilul să îi ajute pe aceşti oameni. Întrebat de ce este atât de emoţionat, el a spus că a fost militar şi „este trist ce se întâmplă şi Vestul a făcut ce a făcut şi va trebui să facem tot posibilul pentru a scoate oamenii de acolo şi să ne respectăm obligaţiile, iar 20 de ani de sacrificiu sunt ceea ce sunt”.

Talibanii au pătruns duminică în Kabul şi au declarat victorie în faţa armatei afgane care a fost în ultimii 20 de ani instruită de forţele NATO. După retragerea trupelor aliate, în câteva săptămâni talibanii au recucerit întreaga ţară, duminică preluând controlul asupra palatului prezidenţial. Preşedintele Ashraf Ghani a părăsit ţara, anunţând că a făcut asta pentru a evita vărsarea de sânge. Aparent, el se află în Tadjikistan. Talibanii au spus că oamenii vor putea să îşi reia activităţile obişnuite curând şi unul dintre lideri a declarat pentru Reuters că „viaţa normală va continua într-un mod mult mai bun”.

Speranțe pentru Afganistan – Fiul legendarului Ahmed Shah Massoud face un apel la REZISTENȚĂ

Ahmad Massoud, fiul cunoscutului comandant de război Ahmed Shah Massoud, asasinat în 2001 de reţeaua teroristă Al Qaida, a lansat luni un apel către concetăţenii săi de a i se alătura în efortul de rezistenţa împotriva talibanilor, care se află în plin proces de preluare a puterii în Afganistan, cerându-le totodată „prietenilor libertăţii’‘ din străinătate să-i ajute ţara, relatează AFP.

Într-un editorial publicat de revista franceză La Regle de jeu, întemeiată de scriitorul Bernard-Henry Levy, Ahmad Massoud – fiul eroului rezistenţei mujahedinilor împotriva invaziei sovietice, care apoi a luptat împotriva talibanilor – afirmă că doreşte să preia stindardul luptei tatălui său pentru libertate, în timp ce „tirania triumfă în Afganistan’‘.

„Camarazii mei de arme şi eu personal ne vom da sângele împreună cu toţi afganii liberi care refuză sclavia şi pe care îi chem să mi se alăture în bastionul nostru Panjshir, ultima regiune liberă a ţării noastre în agonie”, se adresează el afganilor „din toate regiunile şi din toate triburile’‘. El consideră că „în pofida dezastrului total, încă nu totul este pierdut’‘.

„Noi afganii suntem în situaţia Europei din 1940”, afirmă el în acest text, citându-l pe Winston Churchill şi generalul Charles de Gaulle pentru a pleda cauza rezistenţei în special pe lângă occidentali: „Mă adresez vouă tuturor, în Franţa, în Europa, în America, în lumea arabă, în alte părţi, tuturor celor care ne-aţi ajutat atât de mult în lupta noastră pentru libertate împotriva sovieticilor în trecut, împotriva talibanilor în urmă cu 20 de ani: ne veţi ajuta din nou, dragi prieteni ai libertăţii, aşa cum aţi făcut-o în trecut? Încrederea noastră în voi, în pofida trădării unora, este mare”.

„Fiţi, prieteni ai libertăţii, cât mai mulţi alături de noi’‘, declară el în acest apel pentru susţinerea rezistenţei adresată afganilor care au rămas în ţară, la fel şi celor din străinătate şi occidentalilor.

În ajun, Ahmad Massoud, care a condus formaţiunea politică denumită „Frontul pentru rezistenţă”, „l-a implorat” pe Bernard-Henri Lévy să intervină „pe lângă Paris” pentru a obţine sprijinul Franţei.

PE ACELAȘI SUBIECT: