Șeful OCDE, la București: „România are rată de vaccinare mică, să se EXTINDĂ certificatul verde!”

Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a afirmat vineri că România are una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană şi a sugerat ca ţara noastră să extindă implementarea certificatului verde pentru mai multe activităţi sau chiar profesii. În contextul vizitei oficiale pe care o efectuează la Bucureşti, secretarul general al OCDE a participat, la Palatul Victoria, la lansarea studiului „Economic Survey of Romania”.

„Din păcate, România are una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană, cu doar 41% din populaţie vaccinată cu schema completă. Pe măsură ce varianta Omicron se răspândeşte, eforturile de accelerare a vaccinării, în special în zonele rurale, trebuie să fie o prioritate imediată. Înţelegem provocările, înţelegem impactul dezinformării de către mişcarea anti-vaccinistă. Eforturile de a creşte încrederea în vaccinare prin transmiterea de informaţii şi conectarea la comunităţile care nu au acces la servicii, combaterea dezinformării sunt cu adevărat cruciale. Sugerăm ca România să ia în considerare extinderea implementării certificatului verde pentru mai multe activităţi şi poate pentru anumite profesii”, a afirmat oficialul OCDE.

Deschiderea negocierilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este cel mai notabil rezultat al României după aderarea la NATO şi UE şi va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

„Este primul obiectiv al Guvernului realizat în scurta vreme de la preluarea mandatului. Deschiderea negocierilor de aderare la OCDE este un succes în sine. Aceasta atestă importanţa pe care statul român o acordă obiectivelor strategice de politică externă a României. Pe bună dreptate poate fi considerat cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, pentru că aduce ţara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată. Această decizie a Consiliului OCDE pe care o salutăm şi pentru care îi mulţumesc încă o dată domnului secretar General Mathias Cormann pentru sprijin este o nouă etapă a unui drum pe care românii l-au ales după Revoluţia din decembrie 1989, acela de a fi parte a Uniunii Europene, de a fi aliaţi de nădejde în NATO şi de a pune bazele dezvoltării României împreună cu cele mai dezvoltate ţări ale lumii”, a afirmat Ciucă, la o conferinţă comună cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann.

El a spus că începerea negocierilor de aderare reprezintă „un succes de etapă”, pentru că obiectivul strategic al României este obţinerea statutului de membru al OCDE.

„Prin aderarea la OCDE, România se angajează să îndeplinească toate criteriile care decurg din statutul de membru al acestui club select şi o vom face pentru că aceste criterii sunt, pe de o parte, în fibra naţiunii noastre, iar, pe de altă parte, ţin de potenţialul strategic şi avantajele competitive pe care ţara noastră le are. Primul criteriu – apartenenţa la un set comun de valori şi principii – decurge şi din statutul nostru de membri ai Uniunii Europene şi NATO şi al beneficiilor pe care România le-a avut de la aderarea la cele două organizaţii. Este vorba despre principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţa economică, bună guvernanţă şi statul de drept, drepturile omului, participarea activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare”, a adăugat Ciucă.

Premierul a mai spus că România este o ţară a cărei cetăţeni au luptat pentru democraţie şi libertate de fiecare dată când a fost nevoie în istoria noastră şi demonstrează că preţuiesc aceste valori.

„România este o ţară care respectă statul de drept şi care promovează valorile democraţiei liberale, inclusiv în calitate de preşedinţie a Comunităţii democraţiilor. România este o ţară a cărei performanţă economică a crescut în cei 15 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene şi care va fructifica şansa celor aproape 30 de miliarde de euro pentru redresarea economică din PNRR şi celor aproape 50 de miliarde de euro din noul Cadru financiar multianual”, a mai afirmat prim-ministrul.

El a susţinut că Produsul Intern Brut al României a depăşit 220 de miliarde de euro, faţă de aproximativ 98 de miliarde de euro în anul 2005. Ciucă a mai spus că România are avantajul principiului diversităţii geografice şi „şi-a probat vocaţia de actor care sprijină reformele democratice anticorupţie şi economice în regiunea noastră”.

„Dacă decizia de începere a negocierilor pentru aderarea României la OCDE a fost una politică, pregătirea tehnică ocupă un loc central în parcursul ţării noastre spre aderare. De aceea, vă sigur de întreg angajamentul meu şi al Guvernului pe care îl conduc că pregătirea aderării la OCDE de va fi în prim planul agendei noastre, alături de celelalte priorităţi ale politicii noastre extern. Ne vom apleca foarte riguros asupra pregătirilor tehnice care sunt esenţiale”, a mai menţionat Ciucă, precizând că va urmări personal acest proces de pregătire.

El a mai spus că procesul de aderare va permite României să continue reformele necesare şi să fructifice avantajele şi beneficiile care vor decurge din acest proces, de la îmbunătăţirea ratingului de ţară până la atragerea investiţiilor străine.

Raport OCDE: Stimularea productivităţii va genera creştere economică, locuri de muncă şi venituri mai mari în România

Accelerarea ritmului reformelor structurale şi investirea eficientă a fondurilor UE în paralel cu o administrare fiscală eficientă vor ajuta la consolidarea redresării şi a creşterii viitoare, situaţie care va crea oportunităţi mai bune de progres pentru români, conform unui nou raport OCDE. România a înregistrat progrese remarcabile în creşterea nivelului de trai înainte de criza COVID-19, iar rezilienţa economică în timpul pandemiei a fost impresionantă, apreciază OCDE în raportul lansat vineri la Bucureşti. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport, indică documentul. Studiul economic OCDE referitor la România arată că prioritatea imediată în ceea ce priveşte economia şi sănătatea publică trebuie să fie creşterea masivă a ratei de vaccinare, care se situează la circa 40% şi este printre cele mai scăzute din Europa.

Pentru susţinerea revenirii pe termen mediu şi lung, România trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţat de UE, prin îmbunătăţirea capacităţii administrative şi realizarea reformelor necesare în domenii precum pensiile. Reformele trebuie să se axeze şi pe reluarea creşterii productivităţii, pe crearea de locuri de muncă şi pe dezvoltarea competenţelor, consolidând statul de drept şi finanţele publice.

„Pandemia a lovit puternic România, dar guvernul a gestionat consecinţele economice rapid şi eficient, contribuind la o redresare rapidă a activităţii economice”, a afirmat Mathias Cormann, secretarul general OCDE, cu ocazia prezentării studiului la Bucureşti, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.„ Provocările vor continua în toate ţările. Prioritatea imediată este îmbunătăţirea eficienţei campaniei de vaccinare. Ulterior, creşterea productivităţii prin reducerea barierelor concurenţiale, ameliorarea cadrului de reglementare şi optimizarea dimensiunii şi calităţii forţei de muncă vor fi elemente esenţiale ale creşterii nivelului de trai, iar acestea vor facilita convergenţa veniturilor către nivelurile din ţările OCDE.”

Criza COVID-19 a lovit după două decenii de performanţe economice deosebite, în urma cărora PIB-ul României pe cap de locuitor a urcat la peste 60% faţă de media din OCDE. Este o creştere puternică de la doar circa 30% la începutul anilor 2000.

Redresarea va continua. Studiul estimează o creştere de 4,5% a PIB-ului României în 2022 şi 2023, după un plus de 6,3% în 2021. Având în vederea creşterea puternică a inflaţiei, care a depăşit ţinta stabilită de BNR, politica monetară trebuie să devină mai strictă în funcţie de necesităţi. Trebuie elaborat un plan credibil pe termen mediu, pentru a permite o reducere treptată a deficitului bugetar. Acest plan trebuie să includă reforme care să vizeze accelerarea absorbţiei fondurilor UE NextGeneration, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice şi ameliorarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în situaţia îmbătrânirii populaţiei. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale, precum şi reformele menite să elimine prevederile fiscale ineficiente (în special cele vizând microîntreprinderile şi anumite sectoare precum cel al construcţiilor) şi să majoreze taxele care creează mai puţine distorsiuni (cum ar fi taxele pe proprietate) ar putea contribui la creşterea veniturilor şi la crearea unui sistem fiscal mai corect şi mai eficient.

Creşterea productivităţii trebuie stimulată. În prezent, productivitatea economică din România reprezintă aproximativ 2/3 din media din OCDE. Un mediu de afaceri mai bun şi un stat de drept puternic, care să ajute la atragerea investiţiilor, reprezintă cheia stimulării creşterii economice şi a veniturilor, readucând astfel România pe calea convergenţei economice cu ţările din OCDE.

În mod special, o concurenţă mai puternică şi un cadru de reglementare cu proceduri mai simple pentru înfiinţarea şi închiderea firmelor ar ajuta companiile eficiente să prospere, să investească şi să adopte noi tehnologii. Investiţiile în tranziţia ecologică şi digitală ar fi încă un factor care ar stimula potenţialul de creştere al României, ajutând în acelaşi timp ţara să se apropie de ţintele climatice fixate.

Îmbunătăţirea calităţii oportunităţilor şi a mobilităţii sociale este de asemenea importantă. În ciuda unei scăderi constante a numărului de persoane trăind în sărăcie în ultimii ani, procentul de români care trăiesc cu mai puţin de jumătate din venitul mediu este la nivelul de 17%, faţă de media OCDE de 12%. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport. Disparităţile regionale erau deja considerabile. Pandemia a adâncit inegalităţile, fiind afectate cel mai mult grupurile vulnerabile, în special tinerii, femeile şi comunităţile de romi. Este foarte important să se utilizeze educaţia şi formarea pentru a introduce mai mulţi lucrători necalificaţi pe piaţa muncii cu forme legale. Aplicarea mai multor politici active pe piaţa muncii şi îmbunătăţirea accesului la şcoli vocaţionale bune şi la educaţie de calitate pentru adulţi ar contribui la eliminarea neconcordanţelor dintre cererea şi oferta din acest domeniu.

Îmbunătăţirea competenţelor şi a oportunităţilor de muncă ar ajuta, de asemenea, la reducerea fluxului de emigranţi români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea ce priveşte forţa de muncă şi competenţele, arată documentul OCDE.

PE ACELAȘI SUBIECT: