Șefa ICCJ, după vizita de la Centrul de Interceptări: „Se pune problema autonomiei totale a mediului judiciar privind ascultarea”

Șefa ICCJ, magistratul Corina Corbu, a dat, vineri, publicității raportul semestrial ocazionat de verificările de rutină la Centrul Național de Interceptări a Comunicațiilor (CNIC) din cadrul SRI. Aceasta este instituția prin intermediul căreia atât SRI cât și restul serviciilor de informații dar și parchetele naționale efectuează interceptarea comunicațiilor telefonice în baza mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți dar și a mandatelor de siguranță națională.

Unul dintre aspectele tratate de către magistratul Corbu în raportul său este acela că, deși nu există la acel moment necesarul de personal specializat pentru gestionarea completă a întregului de sisteme tehnice capabile de intermedierea datelor provenite de la CNIC birourile tehnice ale PICCJ, DNA și DIICOT, ar trebui să capete autonomie față de efectuarea „upgrade-urilor de software şi instruirea personalului sub raportul operării sistemelor şi aplicaţiilor”, aspecte ce intră la acest moment sub incidența CNIC.

Mai precis, magistratul expune ipoteza ca mediul judiciar să se desprindă complet de contactul cu CNIC și absolut orice ține de interceptarea unei convorbiri telefonice, de la marcarea țintelor, efectuarea efectivă, a interceptării, intermedierea ei si finalmente mentenanța tehnică și software a tehnicii de lucru să țină exclusiv de parchetele naționale și mediul judiciar:

Deși modalitatea actuală de lucru asigură autonomia funcțională și operațională totală a organelor de urmărire penală în privința punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor, ca urmare a caracterului limitat al resurselor umane și materiale disponibile la nivelul structurilor tehnice ale parchetelor, totuşi, toate aspectele tehnice esenţiale, upgrade-urile de software şi instruirea personalului sub raportul operării sistemelor şi aplicaţiilor necesită asistența CNIC. Această situaţie este generată, pe de o parte, de prevederile legale care consacră calitatea CNIC de administrator al sistemului, dar şi de resursele umane şi tehnice necesare pentru administrarea sistemelor şi aplicaţiilor informatice folosite. Capacitatea tehnică a parchetelor ar trebui extinsă astfel încât toate operaţiunile tehnice legate de propriile echipamente şi de gestionarea (actualizare, remediere erori, teste de funcţionare sau cu privire la securitatea informatică) aplicaţiilor informatice la nivelul parchetelor să fie gestionate din punct de vedere tehnic integral la nivel intern, însă acesta reprezintă un proces evolutiv, care progresează pe măsura achiziționării echipamentelor disponibile și a încadrării/instruirii de personal corespunzător pregătit”, se arată în raportul dat vineri publicității.

Constrângeri…

Totuși, se impune mențiunea că dotarea corespunzătoare și efectuarea activităților de interceptare presupune anumite constrângeri de ordin material, precum și asigurarea relației cu operatorii/furnizorii de servicii de comunicații, aspecte care sunt eficient gestionate la momentul actual prin existența unui intermediar unic – CNIC – în relația cu aceştia. Ca urmare a acestor constrângeri, se impune a fi analizat dacă sistemul actual, care vizează practic dezvoltarea a trei sisteme autonome (PÎCCJ, DNA, DIICOT) poate fi considerat eficient ori ar putea fi analizată de către instituțiile implicate posibilitatea constituirii unei structuri judiciare unice, care ar putea obține mai ușor finanțarea necesară, după modelul agențiilor autonome existente în alte state”, mai notează magistratul Corbu în documentul citat.

Concluziile verificării

Potrivit actului emis de ICCJ nu s-au găsit nereguli în ultimele șase luni în ceea ce privește procesul de interceptarea a comunicațiilor dar cu toate acestea magistratul Corbu face câteva recomandări în raportul emis:

„Evaluarea permanentă a cadrului legislativ și operațional și a tuturor aspectelor care se impune a fi îmbunătățite la nivelul tuturor instituțiilor implicate și formularea propunerilor adecvate;

(ii) asigurarea unui înalt standard de securitate informatică în ceea ce privește echipamentele și aplicațiile informatice folosite pentru interceptare, precum și fluxurile comunicaționale securizate;

(iii) sincronizarea ritmului procedurilor de îmbunătățire și actualizare a echipamentelor și aplicațiilor informatice folosite cu posibilitatea formării personalului implicat cu privire la noile funcții introduse, modificarea procedurilor operaționale etc.

În mod specific, nicio modificare nu ar trebui să devină operațională înainte ca întreg personalul implicat să fie pregătit în mod adecvat pentru implementarea acesteia;

(iv) continuarea monitorizării modului în care funcționează instrumentele automatizate de limitare a greșelilor/derapajelor ce pot surveni în procesul de exploatare a aplicației informatice și dublarea acestora cu sisteme adecvate de verificare cu intervenție umană, în fiecare stadiu al procedurilor, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaște, în special prin specializarea personalului cu privire la anumite operațiuni/activități;

(v) documentarea riguroasă a incidentelor, indiferent de natura acestora (ex. eroare de introducere a datelor, chiar dacă este semnalată ca atare de mecanismul automatizat de identificare a erorilor, avarie tehnică, funcționare anormală a aplicației informatice etc.), prin intermediul unei forme de registru de incidente, care să evidențieze și modalitatea de intervenție pentru remedierea acestuia;

(vi) continuarea procesului privind asigurarea resurselor materiale și umane necesare sub aspectul autonomiei tehnice a structurilor constituite în cadrul marilor parchete;

(vii) monitorizarea și, dacă este necesar, implementarea unor proceduri și a unui mod de lucru uniform la nivelul parchetelor teritoriale în cazul în care măsurile de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare cu sprijinul structurilor specializate ale Poliției Române, iar nu prin structurile tehnice constituite la nivelul PÎCCJ, DNA, DIICOT;

(viii) creșterea gradului de transparență, la nivel public, în ceea ce privește toate aspectele generale relevante legate de măsura de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor”, sunt recomandrile șefei ICCJ.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.