Conflictul escaladant dintre Statele Unite, Israel și Iran a declanșat o criză energetică de proporții în Europa, cu prețuri la gaze și petrol care au atins niveluri alarmante. Comisia Europeană a convocat o ședință de urgență pentru a discuta măsuri de intervenție, în timp ce Donald Trump declară cu indiferență că nu-l preocupă creșterea prețurilor la benzină.
Donald Trump și-a exprimat dezinteresul față de creșterea prețurilor la combustibil. Într-un interviu acordat Reuters, liderul american a declarat: „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”. Declarația vine în contextul în care prețurile la benzină în SUA au crescut cu 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile. Trump a mai adăugat că nu intenționează să utilizeze Rezerva Strategică de Petrol a SUA și că este sigur că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă, deoarece marina iraniană se află „pe fundul mării”.
Prețurile petrolului au crescut semnificativ pe fondul temerilor legate de perturbarea fluxului de petrol. Petrolul Brent a crescut cu 1.67 dolari pe baril, marcând o creștere de 2.05%, ajungând la 83,07 dolari pe baril. West Texas Intermediate a crescut cu 1.94 dolari, sau 2.60%, până la 76.60 dolari pe baril. Conflictul din Orientul Mijlociu a cunoscut o nouă escaladare după ce Statele Unite au atacat o navă iraniană în apropiere de coasta Sri Lankei, incident soldat cu aproximativ 80 de decese.
Criza gazelor amenință Europa cu o lovitură devastatoare. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 53% în doar câteva zile, ajungând la un nivel pe care nu l-au mai atins din 2023. Situația este agravată de blocajele din transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și de atacurile asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. Henning Gloystein, expert în energie la Eurasia Group, a declarat: „Este o lovitură dublă. Europa abia ieșea dintr-o criză energetică industrială, iar acum apare următoarea”. Cumpărătorii asiatici depășesc licitațiile din Europa. Miercuri, un petrolier încărcat cu gaz natural lichefiat din Nigeria, care avea ca destinație Franța, a fost redirecționat către Asia. Nava BW Brussels a făcut o întoarcere de 180 de grade în Oceanul Atlantic și s-a îndreptat spre Capul Bunei Speranțe, către piețele asiatice. Episodul arată clar că statele asiatice sunt dispuse să plătească mai mult pentru a atrage transporturile de GNL.
Europa intră în această perioadă cu rezerve de gaze mult mai mici decât de obicei. Depozitele de gaze din Europa sunt umplute în proporție de sub 30%, față de o medie de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează: „Stocurile nu au fost niciodată atât de scăzute în această perioadă a anului. Reumplerea depozitelor pentru iarna următoare începe acum. Dacă trebuie făcută la aceste prețuri, ar fi o povară uriașă pentru Europa”.
Deși Uniunea Europeană și-a redus dependența de gazul rusesc după 2022 și a început să importe mai mult gaz din SUA și Norvegia, continentul rămâne vulnerabil la fluctuațiile pieței globale de gaz natural lichefiat. Economiștii avertizează că prețurile mai mari la energie ar putea crește considerabil inflația și ar putea încetini creșterea economică, mai ales în țări precum Germania și Italia, care depind mai mult de importurile de gaze. Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, a atras atenția că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca „o creștere substanțială a inflației determinate de energie și o scădere bruscă a producției”. Chiar și așa, prețul actual al gazelor – aproximativ 48,77 euro pe megawatt-oră – rămâne mult sub nivelul record de 340 euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022.
Vineri, Comisia Europeană va discuta acțiuni potențiale pentru reducerea prețurilor la energie, pregătind terenul pentru ca liderii UE să abordeze problema la summitul din 19 martie. Într-un document pregătit pentru dezbaterea de vineri, Comisia Europeană a estimat că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe schimbări pentru a veni în sprijinul regiunilor și companiilor cele mai afectate. Aceste soluții ar putea fi necesare timp de doi până la cinci ani înainte ca tranziția verde să ajute la scăderea prețurilor la energie. Comisia a menționat că „în calitate de importator net de combustibili fosili, UE va plăti întotdeauna mai mult decât țările producătoare pentru combustibilii fosili pe care îi consumă. Astfel, pe termen lung, direcția este clară: energia curată autohtonă este singura soluție viabilă pentru scăderea prețurilor la energie până la sfârșitul deceniului”. Orice schimbări de politică ar trebui să evite să creeze instabilitate sau să întârzie trecerea la surse curate, atrage atenția documentul. De asemenea, aceste schimbări nu ar trebui să duce la o fragmentare suplimentară a pieței energetice.
În centrul dezbaterii UE privind energia se află mecanismul prețului marginal, în conformitate cu care sursele regenerabile sunt de obicei utilizate mai întâi ca sursă cea mai ieftină, iar apoi gazul intervine când cererea de energie este mai mare, devenind combustibilul care stabilește efectiv prețul energiei electrice. Un grup de șapte state membre ale UE, inclusiv Suedia, Danemarca și Țările de Jos, l-au avertizat pe comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, să nu introducă reforme care ar putea submina acest sistem de piață. Comisia Europeană a menționat un set de soluții pe care guvernele le pot utiliza deja pentru a reduce prețurile la energie, inclusiv ajutoare de stat, contracte pe diferență, acorduri de achiziție a energiei electrice sau compensarea componentei prețului carbonului în prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali. Costurile cu emisiile poluante reprezintă aproximativ 11% din facturile de energie electrică pentru industrie și încurajează trecerea la surse de energie mai curate.
Analiștii spun că guvernele europene ar putea fi nevoite să ia măsuri de urgență dacă prețurile continuă să crească. Printre opțiunile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, amânarea unor măsuri climatice sau utilizarea mai intensă a energiei nucleare din Franța. Europarlamentarul german Peter Liese s-a arătat optimist că pot fi găsite soluții, afirmând: „Europa a fost întotdeauna flexibilă în perioadele de criză”. Pe termen lung, liderii europeni insist că soluția este reducerea dependenței de combustibilii fosili și accelerarea investițiilor în energie curată. „Oriunde depinzi de combustibilii fosili, ești mereu vulnerabil la șocuri de preț. Aceasta este încă o dovadă că Europa trebuie să devină mai puțin dependentă de ei”, a spus europarlamentarul german.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google