Spread the love

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00 pentru a analiza „problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”. Astfel, marți 6 octombrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis, în sistem de videoconferință.

Principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Membrii Consiliului au analizat și aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării. Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a inclus și consultarea instituțiilor cu atribuții și responsabilități directe sau adiacente în domeniul securității naționale a României și a fost coordonat de către Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială.

O prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislației care vizează organizarea și funcționarea principalelor instituții cu atribuții și responsabilități în ceea ce privește securitatea națională, inclusiv Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și continuând cu domenii dinamice și cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea și apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României.

O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acțiune și a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniul securității naționale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislația în vigoare și Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În acest context, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepție de organizare, încadrare, dotare și instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condițiilor de îndeplinire a misiunilor constituționale. Aceasta are ca scop determinarea structurii și a direcțiilor de dezvoltare a capabilităților până în anul 2040. Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului, dar și adaptarea la evoluțiile viitoare, documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum și validitatea și viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii – consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19. Pentru realizarea noii structuri de forțe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI.

În ceea ce privește Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securității cetățenilor și apărarea teritoriului, a valorilor și a intereselor noastre naționale. Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară și Directiva de planificare a apărării și este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare și descurajare, în baza a cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație; reziliența.

În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021.

Armata are ambiţii mari: grupare de forţe întrunite de nivel corp de armată

Nivelul de ambiţie al României pentru un conflict pe teritoriul naţional este o grupare de forţe întrunită, constituită, iniţial, dintr-un corp de armată, sprijinit corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale, capabilităţi de apărare cibernetică, forţe de sprijin logistic şi de comunicaţii şi informatică. Este un plan imposibil de realizat în patru ani. Dacă ne uităm la Statele Unite, când au venit cu o grupare de forţe structurată pe un batalion, la Mihail Kogălniceanu, au avut infanterişti cu transportoare Stryker, tanchişti cu Abrams, artilerişti cu tunuri autopropulsate M 109 Paladin, dar şi aviatori cu elicoptere UH-60 Black Hawk şi AH-64 Apache.

O grupare de forţe întrunite de nivel corp de armată este constituită, în principal, din două divizii, fiecare cu cel puţin trei brigăzi luptătoare, alături de alte structuri de sprijin: artilerie terestră, artilerie anti-aeriană, elicoptere etc. Aceasta ar trebui să fie sprijinită şi de mijloace de la forţele aeriene şi navale. Nici mijloace de sprijin adecvate de la forţele aeriene şi navale nu vom avea până în 2024. Dacă ar fi să semnăm anul acesta contractul pentru cele patru corvete, peste patru ani vom avea prima navă.

La sprijinul aerian este şi mai complicat. România va primi anul viitor ultimul avion din prima escadrilă de F-16 Fighting Falcon. Acestea vor intra şi într-un proces de modernizare. Mai avem o escadrilă de MiG-21 LanceR, care de la an la an este mai greu de întreţinut şi mai depăşită. Dacă s-ar semna anul acesta un contract pentru o nouă escadrilă, în 2024 aceasta nu va fi încă operaţionalizată. Cu alte cuvinte, cu mijloacele aeriene din dotare, aviatorii se descurcă cu greu să execute misiuni de poliţie aeriană pe timp de pace, şi le va fi imposibil, ca în caz de război, să sprijini forţele de la sol pentru un corp de armată.

Când vine vorba de contribuţia la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, România îşi propune să contribuie la planificarea, organizarea şi executarea operaţiei de descurajare sau de apărare colectivă în cadrul NATO, cu o grupare de forţe de valoare cel mult divizie, sprijinită corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale şi capabilităţi de apărare cibernetică, conform aceluiaşi document.

Carta albă a apărării 2020 (CA20) este cel mai important document de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, constituind, totodată, principalul document departamental de planificare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, care fundamentează celelalte documente subsecvente, respectiv Strategia militară şi Directiva de planificare a apărării.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *