Securitatea la Marea Neagră, ediția 2018 – „Viitorul regiunii. Predicție și factori de schimbare”. Iohannis: „Nici o țară nu are puterea și resursele de a soluționa singură problemele”. SRI a adus la București specialiști din 12 state, inclusiv SUA

Terorismul internaţional, conflictele îngheţate și criza migraţiei sunt doar câteva dintre motivele pentru care factorii de securitate din Europa de est, și nu numai, și-au concentrat forțele pentru a securiza zona Mării Negre. De aceea, în aceste zile, la București are loc cea de-a cincea ediție a programului internațional de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil – SBSR”, organizat de Serviciul Român de Informaţii, prin Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii, sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale române. Potrivit organizatorilor, SBSR este un program de formare, o platformă interactivă și colaborativă pentru participanții implicați în dezvoltarea sustenabilă și asigurarea securității în regiunea Mării Negre. Programul a fost inițiat de Universitatea Harvard în 1997, iar Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a preluat şi a dezvoltat constant filosofia, misiunea şi obiectivele programului regional Black Sea Security începând cu 2014. Pentru a genera dezbateri cu privire la factorii interni şi externi ce vor influenţa securitatea şi dezvoltarea regională, variabilele care pot furniza predicţii cu privire la viitorul regiunii Mării Negre, SBSR 2018 a fost intitulată „Viitorul regiunii Mării Negre. Predicție și factori de schimbare”.

Potrivit SRI, SBSR 2018 reunește peste 50 de participanți și lectori din Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Germania, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia, Statele Unite ale Americii, România, Turcia și Ucraina, precum și oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene și ai NATO. Prelegerile și exercițiile interactive vor fi derulate cu participarea unor lectori de la instituții prestigioase la nivel mondial, precum NATO, Harvard University, Oxford University, Kadir Has University, Heritage Foundation, Hudson Institute. Prof. univ. dr. Adrian-Liviu Ivan, rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” a prezidat ceremonia de deschidere, la care au fost prezenți generalul de brigadă Cristian Bizadea, adjunctul directorului Serviciului Român de Informații, Ion Oprișor – consilier prezidențial, Nicolae Nasta – secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Dănuț Sebastian Neculăescu – secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și directorul Programului de Securitate Eurasia din cadrul Universității Harvard, Sergei Konoplyov.

Președintele Klaus Iohannis trage un semnal de alarmă privind pericolele de la Marea Neagră

Deși, nu a fost prezent la deschiderea acestui program, președintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj, care a fost prezentat în cadrul SBSR de către Mihai Şomordolea, consilier de stat în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale – Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

„În ultimii ani, acțiunile unor entităţi şi factori non-statali asupra mediului de securitate au conferit noţiunilor de securitate naţională şi globală două noi atribute, de complexitate şi interdependenţă. În plus, caracterul transnaţional al multor amenințări la adresa securităţii impun cooperarea statelor riverane din zona Mării Negre. În prezent, situația de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre este caracterizată de volatilitate și este marcată de existența potențialului de conflict, tendințe care vor persista, probabil, pe termen scurt și mediu. Peisajul geostrategic regional este influențat și de o serie de amenințări și provocări actuale, precum terorismul internaţional, războiul hibrid, asertivitatea unor actori, conflictele îngheţate, criza migraţiei, agresiunile cibernetice şi comunicaţionale. Într-un astfel de context complex și dinamic, este cu atât mai importantă utilizarea tuturor căilor de comunicare internațională, inclusiv a parteneriatelor academice, dezbaterilor libere, cooperării, transparenței și a dialogului. Statele din Regiunea Mării Negre au nevoie de toate aceste instrumente pentru a-și promova sustenabil interesele care le unesc și pentru a-și contura o viziune comună cu privire la un climat de securitate stabil și predictibil, deschis progresului și democrației participative. Ediţia din acest an a programului «Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil» este dedicată dezbaterii asupra modului în care poate evolua această regiune, prin cunoaşterea factorilor de conflict şi identificarea acelor oportunităţi prin care putem avansa viziunea unei dezvoltări durabile a întregii zone. România îşi reafirmă obiectivele privind stabilizarea regiunii prin dialog şi soluţionarea paşnică a divergenţelor. Cooperarea regională eficientă este una dintre principalele modalități de a promova stabilitatea, creșterea economică și interconectivitatea. Nicio țară nu are puterea și resursele de a soluționa singură complexele probleme cu care se confruntă lumea contemporană. De aceea, soluția contracarării riscurilor și amenințărilor la adresa securității globale, europene, ca și a celei din regiunea Mării Negre constă în intensificarea cooperării internaționale, având drept bază respectarea normelor dreptului internațional. Principalele elemente care conturează profilul strategic al României stabilesc premisele unei cooperări regionale intensificate și constau în contribuțiile țării noastre în domeniul securității, în cadrul formatelor de cooperare la care participăm, în demersurile de consolidare a propriilor capabilități, precum și în asumarea unui rol constructiv, de liant la nivel regional și european. În același timp, amplificarea dimensiunii economice a colaborării regionale poate aduce beneficii țărilor din regiune, precum și altor state interesate. Marea Neagră reprezintă acum, la fel ca și în trecut, o punte importantă de legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, cu posibilitatea valorificării Dunării drept coridor de tranzit către Europa Centrală, regiunea Mării Baltice și spre Marea Mediterană. Susțin, în continuare, eforturile de promovare a parteneriatelor și a inițiativelor regionale dedicate identificării și abordării eficiente a provocărilor de securitate cu care se confruntă regiunea Mării Negre, având în vedere că statelor europene le revine rolul de a menține echilibrul în acest areal. În ultimii ani, ideile generate în cadrul programului dumneavoastră au adus o contribuţie consistentă la nivelul de cunoaştere sistematizată în domeniul securitar. Am certitudinea că și ediţia din acest an a programului «Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil» va constitui, de asemenea, o bună oportunitate de a comunica și aborda problemele regionale, cu deschiderea specifică mediului academic. Sunt convins că și concluziile la care veți ajunge se vor dovedi utile în sintetizarea unor soluţii viabile, care să sporească rezilienţa societăţilor noastre și să contribuie la mai buna pregătire a specialiștilor în domeniul securității în regiunea Mării Negre”, se arată mesajul lui Iohannis.

Ce se întâmplă în și în jurul Mării Negre și cum afectează NATO?

O atenție deosebită pentru securitatea în zona Mării Negre o acordă și NATO, în special după criza din Crimeea și valul de migrație din Asia și Africa. În viziunea celor de la NATO, regiunea Mării Negre are o importanță crucială pentru Europa, fiind o intersecție majoră și critică a coridoarelor est-vest și sud-nord.

„Mulți experți consideră că oricine controlează sau domină Marea Neagră poate proiecta cu ușurință puterea pe continentul european, în special în Balcani și Europa Centrală, dar și în estul Mediteranei, precum și în Caucazul de Sud și în Orientul Mijlociu de Nord. Regiunea găzduiește trei membri ai NATO (Bulgaria, România și Turcia) și câteva țări partenere NATO, astfel încât orice instabilitate sau ostilitate în zonă are un impact direct asupra Alianței… Recentele activități și politici ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au crescut imprevizibilitatea și au schimbat mediul de securitate. În ultimii ani, Rusia și-a îmbunătățit constant poziția militară și a combinat-o cu o campanie de informare fără compromis și în mod asertiv. Majoritatea experților din Rusia consideră că Moscova face acest lucru în primul rând pentru a-și atinge obiectivul strategic de a avea statutul de mare putere și de a crea zone de influență privilegiată“, au transmis luni reprezentanții NATO.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*