Se introduc TREI NOI TAXE pentru a plăti împrumuturile din PNRR. Vîlceanu (Fonduri Europene): „Vom putea finanţa deficitul bugetar şi datoria publică”

Comisia Europeană a propus, miercuri, trei noi taxe la nivelul UE pentru a contribui la rambursarea împrumuturilor guvernamentale comune ale celor 27 de state membre pentru fondul de redresare COVID-19, în valoare de 800 de miliarde de euro. Prima măsură va introduce o taxă pe CO2 emis de combustibilii de clădiri şi autoturisme în cadrul unei noi pieţe a carbonului, utilizând în acelaşi timp sistemul actual de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon al UE pentru a impune costuri pentru CO2 produs de nave şi pentru a creşte plăţile existente din partea companiilor aeriene, relatează Reuters. Potrivit propunerii Comisiei, un sfert din aceste venituri din CO2, care în prezent revin în mare parte guvernelor naţionale, ar urma să ajungă în viitor la bugetul UE, furnizând 12 miliarde de euro în medie pe an în perioada 2026-2030.

Cea de-a doua măsură ar impune taxe pe emisiile de carbon la importurile de bunuri din ţări cu standarde mai slabe în materie de mediu, trei sferturi din aceste venituri urmând să ajungă la bugetul UE, furnizând în medie 1 miliard de euro pe an în perioada 2026-2030.

Cea de-a treia taxă ar oferi bugetului UE o cotă de 15 % din profiturile reziduale ale marilor companii multinaţionale care vor fi „redomiciliate” în ţările UE în temeiul acordului G20 şi OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare.

Aceste venituri s-ar putea ridica la 2,5 – 4 miliarde de euro pe an. Fondul de recuperare COVID-19 trebuie să fie rambursat până în 2058.

Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că majoritatea guvernelor sprijină noile taxe, pentru a evita să fie nevoite să plătească o cotizaţie mai mare în următorul buget al UE pentru a rambursa datoria. Exită şi voci critice însă. Ministrul polonez pentru Climă, Anna Moskwa, a declarat luni, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor UE, că noua piaţă a carbonului este inacceptabilă, deoarece ar impune o povară sporită asupra cetăţenilor vulnerabili.

Propunerile Comisiei trebuie să fie negociate de Parlamentul European şi de ţările UE. Un al doilea pachet de propuneri similare urmează să fie prezentat în 2023.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu, afirmă că România va putea finanţa deficitul bugetar şi datoria publică din fonduri provenite din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acesta subliniază că este important ca fiecare minister implicat să îndeplinească ce are de făcut, pentru ca şi celelalte ministere să poată beneficia de fonduri. Întrebat miercuri seară, la Antena 3, dacă România poate finanţa deficitul bugetar din fonduri provenite din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ministrul Fondurilor Europene a răspuns: „Da, sigur. (…) Se ştia asta de la început, că putem finanţa deficit şi datorie publică”.

Trebuie să înţelegem PNRR aşa cum el a fost gândit. PNRR este un mecanism care este diferit de modul în care funcţionează fondurile europene clasice. Acest mecanism este pe buget, deci practic un minister îşi bugetează o reformă sau o investiţie şi va primi bani, prin acest mecanism practic tu acoperindu-ţi partea de deficit sau de împrumuturi, de datorie publică pe care ţi-ai tras-o ca să finanţezi acea investiţie sau acea reformă”, a declarat Dan Vîlceanu.

Întrebat câţi bani vor fi folosiţi pentru acoperirea deficitului, ministrul Fondurilor Europene a răspuns: „Depinde, miliarde de euro”.

Depinde cât vrem să ne împrumutăm şi cât vrem să facem deficit în viitor. Bugetul este construit pe 5,84% deficit pe cash, dar PNRR este practic un exerciţiu multianual şi vom putea să acoperim din deficitul pe anul viitor, dar vom acoperi şi din deficitele anilor ceilalţi, până în 2026 când trebuie să terminăm. Deci, practic, noi vom avea un ajutor care ne vine an de an şi cred că e un lucru de care ar trebui să fim conştienţi şi să nu le ratăm, pentru că e important ca fiecare minister de reformă să-şi facă datoria astfel încât toate celelalte ministere să beneficieze de bani pentru că acest mecanism de redresare şi rezilienţă funcţionează ca un tot unitar”, a adăugat Vîlceanu.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.