Coaliția de guvernare pregătește o schimbare semnificativă în politica fiscală: scăderea pragului impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1% la 0,5% și eliminarea plafonului de 50 milioane euro pentru cifra de afaceri. Această măsură ar urma să se aplice tuturor firmelor din România, indiferent de dimensiune, marcând o premieră în peisajul fiscal autohton. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2013, vizând companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 milioane euro. Scopul inițial a fost de a combate optimizarea fiscală agresivă și de a asigura o contribuție minimă la buget din partea marilor companii, în special a celor care raportau profituri foarte mici sau chiar pierderi, în ciuda rulajelor semnificative.
Măsura preconizată de coaliția de guvernare presupune două schimbări majore:
Reducerea cotei IMCA la 0,5% – ceea ce va diminua presiunea fiscală asupra companiilor, în special pentru cele cu marje mici de profit.
Eliminarea plafonului de 50 milioane euro – ceea ce extinde aplicabilitatea impozitului la întreaga economie, inclusiv IMM-uri, dar și companii mari cu activitate fragmentată.
Economiștii notează că o astfel de măsură poate aduce beneficii importante pentru bugetul de stat, reducând evaziunea fiscală și stimulând disciplina financiară. Totuși, există și riscul ca firmele cu profitabilitate scăzută, dar cu rulaj mare (precum cele din retail, distribuție sau construcții), să resimtă mai acut povara fiscală.
Daniel Moraru, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, consideră această reformă drept una dintre cele mai importante premiere fiscale din ultimii ani:„Am crezut că am adormit și m-am trezit în altă țară! Salut aceste discuții și sper să fie o decizie a coaliției de guvernare ca pe o premieră în mediul economic românesc. Reducerea cotei la 0,5% aduce un echilibru între necesitatea colectării la buget și sustenabilitatea mediului de afaceri, mai ales în contextul economic dificil din ultimii ani. Eliminarea plafonului de 50 milioane euro creează un cadru de concurență corectă, în care toți actorii economici sunt tratați egal, fără excepții sau portițe de evitare fiscală.”
Moraru subliniază că, deși mediul de afaceri a fost adesea reticent la noi taxe, această modificare aduce previzibilitate și stabilitate, două elemente esențiale pentru planificarea pe termen lung: „Pentru prima dată în ultima vreme, vedem o abordare unitară, fără discriminări între firme mari și mici. Este esențial ca statul să asigure și un cadru legislativ clar, fără modificări bruște, pentru ca firmele să poată planifica și investi cu încredere. Consider că, dacă măsura va fi însoțită de reducerea birocrației și digitalizarea administrației fiscale. Știu sigur că efectele pozitive se vor vedea rapid în economie.”
Schimbarea regimului IMCA marchează o premieră fiscală, cu potențial de a lărgi baza de impozitare și de a aduce venituri suplimentare la buget, fără a sufoca mediul privat. Rămâne de văzut cum va fi implementată concret măsura și ce mecanisme de protecție vor fi prevăzute pentru sectoarele vulnerabile.Mediul patronal privește cu optimism această reformă, considerând-o un pas spre maturizarea fiscală a României și o dovadă că dialogul dintre guvern și mediul de afaceri poate produce soluții echilibrate, adaptate realităților economice.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google