Șarpele Glykon, la Expoziția „Tezaure arheologice ale României – rădăcini dacice și romane” de la Madrid


În perioada septembrie 2021-martie 2022 va avea loc, la Madrid, Expoziția Internațională „Tezaure arheologice ale României – rădăcini dacice și romane”,
eveniment organizat sub coordonarea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Muzeul de Arheologie din capitala Spaniei. La această expoziție, alături de alte 39 de muzee din țară, participă și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Contribuția MINAC la acest eveniment este de 19 bunuri culturale de patrimoniu, din totalul de 835 de piese selectate la nivel național. Printre piesele din patrimoniul MINAC, selectate pentru această manifestare internațională de mare anvergură, se numără și faimoasa piesă Șarpele Glykon, unică în lume.

Aceasta părăsește clădirea Muzeului din Constanța pentru prima dată de la descoperirea sa, petrecută în 1962. Celebra statuie va putea fi astfel admirată de o lume întreagă, marcând astfel un moment istoric, cel al împlinirii a 140 de ani de relații româno-spaniole.

În primăvara anului 1962, pe teritoriul municipiului Constanța a fost dezgropat un tezaur antic de o valoare deosebită, compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar Fortuna cu Pontos; aedicula cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu reprezentarea Cavalerului Trac; bazoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului; statuete ilustrând-o pe zeița Cybele; Selene – Luna în carul tras de doi tauri albi cu care circula pe bolta cerească; Cele trei Grații și Mithras răpunând taurul. Această descoperire a fost făcută în timpul lucrărilor de modernizare din zona Gării Vechi din Constanța, când vechile șine au fost demontate. În urma excavărilor, a fost scos la iveală capul statuar al zeiței Fortuna. Descoperirea determinat întreruperea lucrărilor și sosirea unui grup de arheologi ca să evalueze tezaurul. Aceștia au efectuat o serie de săpături prin care au mai fost găsite 23 statuete, reprezentând divinități greco-romane, asiatice, egiptene și locale, grupate pe o platformă zidită. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă cu cât, printre cele 24 de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef.

Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *